Economia României a înregistrat o creștere de aproximativ 0,7% în 2025, sub așteptările inițiale ale pieței, însă țara a reușit să evite o recesiune profundă, arată analiza retrospectivă realizată de Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA.
În același timp, deficitul bugetar, una dintre principalele vulnerabilități macroeconomice, dă primele semne de corecție, după ce a atins un nivel record de 8,65% din PIB la finalul lui 2024.
Potrivit economiștilor RoEM–UBB FSEGA, măsurile fiscale adoptate în cursul anului 2025 încep să producă efecte, datele din luna noiembrie indicând un deficit bugetar cumulat de 6,4% din PIB, față de 7,1% în aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, atingerea unei ținte de deficit de 8,4% din PIB la final de an nu mai pare imposibilă, deși rămâne peste obiectivul inițial de 7%.
„Chiar dacă reducerea deficitului este modestă și sub așteptările inițiale, un rezultat de acest tip poate transmite un semnal de încredere privind angajamentul statului de a readuce deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă”, a declarat Levente Szász, prorector al Universității Babeș-Bolyai și coordonatorul echipei RoEM–UBB FSEGA.
Analiza subliniază că anul 2025 a fost dominat de presiuni fiscal-bugetare și de măsuri de corecție, în contextul în care România pornea de la cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Fără ajustări semnificative, nivelul datoriei publice ar fi putut ajunge la 100% din PIB în următorii 5–6 ani, avertizează economiștii.
În ceea ce privește evoluția economică, primul semestru al anului a adus rezultate peste așteptări, cu un avans de 1,2% în trimestrul al doilea, susținut temporar de stabilizarea politică și de îmbunătățirea condițiilor de finanțare. Totuși, intrarea în vigoare a primului pachet fiscal la 1 august, care a inclus majorarea TVA și a accizelor, a fost urmată de o corecție economică puternică și de o creștere a inflației până la 9,9%, ceea ce a frânat consumul și activitatea economică.
Economiștii RoEM–UBB FSEGA avertizează că riscurile rămân ridicate și în perioada următoare, în condițiile în care deficitul bugetar și cel comercial continuă să se numere printre cele mai mari din Europa, iar inflația și creșterea economică modestă erodează în continuare veniturile reale ale populației.
Concluzia analizei este că anul 2025 a reprezentat un punct de cotitură pentru politica fiscală a României, marcat de începutul unei ajustări necesare, dar lente, iar perspectivele pentru anii următori depind de continuarea consolidării bugetare și de menținerea stabilității economice și politice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.