FacebookTwitterLinkedIn

Contribuția economiei digitale la formarea PIB este estimată la 8,6% la nivelul anului 2019, în sens restrâns, cifră prin care România se situează sub media UE, însă relativ în linie cu țările vecine, potrivit unui studiu ANIS, realizat de Ernst & Young. 

Totodată, doar sectorul IT&C – servicii a generat în 2019 o valoare adăugată brută de 12,3 miliarde de euro, cu o contribuție de 5,5% în PIB. Cu toate acestea, definiția cuantificabilă a economiei digitale trebuie extinsă astfel încât să cuprindă realitatea impactului tehnologic care depășește granițele industriei IT&C și Banking, recunoscând astfel aportul real al economiei digitale.

În mod restrâns, economia digitală se referă la acele activități economice desfășurate prin utilizarea tehnologiilor digitale, cuantificarea acesteia fiind operaționalizată ca sumă a componentelor: IT&C- Servicii, IT&C – Alte componente, Retail online, Banking Digital. În mod extins, sub umbrela economiei digitale se află și acele sectoare cu componente de vânzări online și în proces de digitalizare.

De altfel, digitalizarea devine într-o măsură tot mai mare parte integrantă a activității companiilor din toate sectoarele.

În anul 2020, pandemia de COVID-19 a accelerat schimbarea în rândul companiilor, conducând la progrese care cel mai probabil s-ar fi realizat pe un termen mai lung în condiții normale. Astfel, contribuția economiei digitale în termeni reali nu mai poate fi limitată la acele sectoare clasificate în mod tradițional ca fiind de profil.

Conform analizei, digitalizarea unor domenii de activitate precum agricultură, servicii financiare, transport și logistică, servicii medicale, telecomunicații, utilități și producție a contribuit semnificativ la creșterea economiei digitale și a dublării procentajului de contribuție la PIB,  impactul fiind estimat la 16% în 2019.

Sectorul IT&C – servicii a avut cea mai mare contribuție din perspectiva veniturilor (5,5%), urmat de categoriile IT&C – alte componente (2,5%), comerț online (0,4%), banking digital (0,1%), sectoare cu componentă de vânzări online (5,6%) și digitalizarea serviciilor publice (1,8%). 

Deși deține încă o pondere redusă la formarea PIB, segmentul de retail online a înregistrat o creștere semnificativă, de la 0,1% în 2015 până la 0,4% în 2019. 

De asemenea, segmentul de banking digital a înregistrat o pondere redusă de-a lungul timpului, dar se estimează că va cunoaște creșteri ca urmare a investițiilor semnificative făcute de bănci în ultima perioadă pentru dezvoltarea sistemelor de online banking.

Totodată, se observă o dinamică semnificativă la nivelul anului 2020, ca efect al digitalizării accelerate în contextul COVID-19, cu o creștere a contribuției activității IT&C – Servicii de la 5,5% in 2019, până la 7,5% în trimestrul al doilea al anului 2020.

Pe de altă parte, raportat la dinamica în timp, cea mai ridicată creștere a fost înregistrată de segmentul de retail online și banking digital. Astfel, rata medie anuală de creștere a segmentului retail online între 2015-2019 a fost de 32,8%, iar banking-ul digital a crescut cu o rată medie anuală de 19,1%.

Per total, în același interval temporar, economia digitală a înregistrat un ritm de creștere medie anuală de cca. 11,3%, peste creșterea PIB aferentă aceleiași perioade (8,7% în termeni nominali și 4% în termeni reali). De altfel, în perioada 2015-2019 numărul companiilor care au în vedere activitatea de retail online a cunoscut o creștere medie anuală de 19,3%, iar companiile care activau în această arie și-au dublat numărul de angajați din 2014 până în 2018. 

Nu în ultimul rând, deși România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește interacțiunea online cu autoritățile publice cu un procent de 12%, media UE fiind de 55%, se poate identifica un potențial major de creștere la nivelul segmentului de e-government în România. 

Țara noastră înregistrează a doua cea mai accelerată rată de creștere a economiei digitale în ultimii cinci ani, primul loc fiind ocupat de Bulgaria.