După anunțul de vineri, 31 iulie, de menținere a ratingului de țară la BBB- cu perspectivă negativă, practic ultima treaptă în care o economie este reocmandată investițiilor, România mai are de trecut un test: cel al evaluării Moody’s, anunț care va veni vineri, 7 august 2026. Ulterior, dacă și acesta este pozitiv, țara noastră va mai avea de trecut cu bine și evaluarea Standard & Poor’s Global Ratings, care va avea loc pe data de 2 octombrie 2026.
Cât privește ratingul Moody’s, agenția folosește o scară diferită de evaluare, conform acesteia România fiind în prezent la Baa3 cu perspectivă negativă, adică tot pe ultima treaptă din categoria „investment grade”. Poziția inferioară, în cazul în care Moody’s decide să treacă România în categoria junk, este Ba1.
Pe de altă parte, decizia Fitch de a menține ratingul poate fi un semnal pozitiv și pentru Moody’s, dar nu garantează același rezultat. Iar acesta este exact motivul pentru care România are emoții suplimentare: dacă în cazul deciziei Fitch a contat într-o bună măsură execuția bugetară la 6 luni, Moody’s pune adesea un accent mai mare pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu.
Cu alte cuvinte, Moody’s își face propria analiză și poate ajunge la o concluzie diferită dacă apreciază că perspectivele fiscale s-au deteriorat suficient.
Chiar și în cazul în care Moody’s ar retrograda România, însă, țara noastră ar continua să fie considerată investment grade de multe instituții și indici, deși percepția de risc s-ar deteriora. Cu alte cuvinte, costurile de finanțare ale statului ar putea crește, iar investitorii ar putea începe să își reducă expunerea pe titlurile de stat românești, ceea ce ar pune presiune asupra leului, ar împinge în sus randamentele obligațiunilor și ar majora costurile viitoare de finanțare ale statului.
România a mai trecut printr-o retrogradare, însă miza este acum mult mai mare
Nu în ultimul rând, trebuie spus și faptul că România a avut o relație complicată cu agențiile de rating, dar în trecutul mai degrabă îndepărtat: în 1999, pe fondul crizei economice și al dezechilibrelor macroeconomice, marile agenții de rating au retrogradat România sub pragul investment grade. Astfel, România a rămas în categoria junk pe parcursul începutului anilor 2000. Abia în 2004, Fitch Ratings a fost prima dintre marile agenții care a readus România în categoria investment grade, pe fondul îmbunătățirii indicatorilor economici și al apropierii de aderarea la Uniunea Europeană.
Un aspect interesant este că România nu a fost retrogradată în categoria junk nici în timpul crizei financiare globale din 2008–2009. Deși economia a intrat în recesiune severă atunci și țara a apelat la un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, ratingul de investiții a fost păstrat, chiar dacă perspectivele au fost înrăutățite pentru o perioadă. Tocmai de aceea, evaluările din această vară și din toamnă sunt urmărite cu atât mai mult de investitori. România se află din nou pe ultima treaptă a categoriei investment grade (BBB- la Fitch și S&P, respectiv Baa3 la Moody’s), iar o eventuală retrogradare din partea uneia dintre agenții ar reprezenta primul pas către pierderea statutului de piață recomandată investițiilor.
