Nivelul Dunării la Cernavodă a ajuns pe 10 octombrie la cota de -259 de centimetri, cu numai trei centimetri peste pragul operațional de -262 de centimetri, relevant pentru pomparea apei de răcire a centralei nucleare. Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea temporară a debitelor din mai multe acumulări, într-o intervenție care arată cât de mult depinde funcționarea infrastructurii energetice de condițiile hidrologice.
Măsura principală vizează acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, de unde debitul evacuat va fi suplimentat cu 20 de metri cubi pe secundă în perioada 10–18 octombrie. Intervenția este coordonată cu evacuări controlate din acumulările Izbiceni, de pe râul Olt, și Mihăilești, de pe râul Argeș, pentru a contribui la menținerea nivelului apei în sectorul Cernavodă.
Potrivit Apele Române, debitul Dunării la intrarea în țară se situa sub 1.200 de metri cubi pe secundă. Instituția precizează că măsurile sunt temporare și excepționale, fiind adoptate în cadrul hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind gestionarea situației hidrologice.
O intervenție temporară pentru o infrastructură strategică
Suplimentarea debitelor nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea măsurii, în lac ar urma să rămână disponibil un volum de peste 40 de milioane de metri cubi de apă, potrivit instituției. Evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și ajustarea manevrelor în funcție de condițiile hidrologice.
Datele publicate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos arată că nivelul apei la Cernavodă a variat în ultimele zile, înregistrând valori de până la -265 de centimetri înainte de cota de -259 de centimetri consemnată pe 10 octombrie. Seria de măsurători indică astfel o situație hidrologică fluctuantă, în care intervențiile operative sunt folosite pentru a limita scăderea nivelului apei.
Pragul de -262 de centimetri este relevant pentru condițiile de pompare a apei de răcire, dar apropierea de această cotă nu înseamnă, în sine, că s-a produs un incident nuclear sau că centrala se află automat într-o situație de accident. Miza imediată este menținerea condițiilor hidrologice necesare funcționării în siguranță a instalației.
Soluția pe termen lung rămâne o problemă distinctă
Intervențiile temporare readuc în discuție proiectul Bala II, care urmărește modificarea distribuției debitelor Dunării în zona bifurcației Bala, cu efecte asupra nivelurilor apei în sectorul Cernavodă. Proiectul are o istorie de peste două decenii și presupune lucrări hidrotehnice, dragaje și intervenții asupra pragului de fund.
În toamna acestui an, proiectul a revenit în atenția autorităților în contextul problemelor de alimentare cu apă a centralei. Actualizarea documentației tehnice și financiare a întâmpinat însă noi dificultăți, inclusiv solicitări de completare a documentației de mediu și de actualizare a studiilor tehnice.
Cele două intervenții au orizonturi diferite: suplimentarea debitelor este o măsură operativă, aplicată pentru o perioadă limitată, în timp ce Bala II este un proiect de infrastructură care necesită avize, finanțare și lucrări de execuție.
Evoluția nivelului Dunării arată importanța gestionării imediate a resurselor de apă, fără a elimina nevoia unor soluții structurale pentru zona Cernavodă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
