Proiectul a fost întârziat dintr-un cumul de motive obiective și subiective, iar un motiv important este acela că autorizațiile nu s-au oferit la timp pentru mai multe locații. „Zonele albe” ce nu au primit încă autorizație vor fi incluse într-un proiect viitor dedicat Rețelei de Nouă Generația.
„Ro-Net nu a fost în una din cele mai bune situaţii la preluarea mandatului noului Guvern. Proiectul a fost fazat la un moment dat. Primele 99 de localităţi au fost predate pe vechiul ciclu financiar, iar restul urmează să fie finalizat pe noul exerciţiu financiar. Intenția noastră, pentru a evita corecţiile pe acest proiect, este să le deducem din bugetul proiectului şi să le includem în Reţeaua de Noua Generaţie”, a declarat Tudorache.
Pentru a doua fază a acestui proiect va fi disponibil un buget de 100 de milioane de euro.
“Interesul statului este să atragă atenția operatorilor privați, care să continue lucrul”
Ministerul Comunicațiilor își dorește ca, odată cu implementarea proiectului Ro-Net, operatorii privați să privească mai atent către zonele rurale, unde, momentan, nu se uită pentru că nu există un real interes comercial.
“În cea de-a doua fază a proiectului, vrem să ducem rețeaua până la capăt, adică, din punctul comun (școală, primărie etc.) până la utilizatorii finali la poartă. Aici poți stimula și interesul privaților de a continua și a clădi pe această infrastructură. Provocarea cea mai mare pe care o are statul este de a găsi un echilibru între implicarea sa și a mediului privat”, a mai spus Dragoș Tudorache.
Ro-Net este un proiect major finanţat prin fonduri structurale europene ce va acoperi 783 din cele 2.268 de localităţi identificate ca ”zone albe” și care își propune să aducă internetul în bandă largă în mediul rural din țara noastră. Dintre țările partenere UE, România este pe ultimul loc ca acoperire a acestor zone cu Internet.