Proiecte de circa 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, din perspectiva analizelor tehnice, potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru.
“Deja avem o diferenţă, de la 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde euro care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de rezilienţă”, a precizat Dragoş Pîslaru, potrivit Agerpres.
După o întâlnire cu directorul general al Comisiei Europene, şi cu membrii Comitetului Interministerial de Coordonare al PNRR, Dragoş Pîslaru a susţinut o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
“România risca să piardă 7,8 mld. euro din împrumuturile PNRR. Guvernul actual a reuşit să reducă suma proiectelor neeligibile la 6,3 mld. euro. Se salvează astfel aproximativ 8,7 mld. euro. Componenta nerambursabilă a PNRR (granturi) este salvată în totalitate – „niciun euro nu va fi pierdut”, a declarat Pîslaru.
România nu şi-a asumat oficial întârzierile în trecut şi a aşteptat ca CE să elimine proiectele. Comisia doar constată neeligibilitatea – nu taie proiecte. „Este nevoie de curaj instituţional” pentru a recunoaşte că unele proiecte nu mai pot fi realizate, potrivit sursei citate.
A fost agreat un pachet de 2,54 mld. euro pentru investiţii care pot fi finalizate până în august 2026. Domenii incluse: renovare clădiri (437 mil. euro), şcoli verzi, infrastructură universitară, digitalizarea administraţiei, energie verde (hidrogen, baterii), apă-canal, împăduriri, spitale, cabinete de planificare familială.
Sunt în discuţie şi instrumente financiare pentru capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare.
“România are unul dintre cele mai stufoase PNRR-uri din UE: peste 500 de jaloane şi ţinte. Se discută reducerea acestora la 378 şi simplificarea descrierilor. Până la finalul lunii iulie trebuie trimisă forma revizuită a planului. Până la finalul anului se va depune cererea de plată nr. 4”, a explicat ministrul MIPE.
CE cere dovezi clare privind progresul fizic: certificate energetice, hectare împădurite, stadiul construcţiei spitalelor etc. „Comisia nu este baubau, ci gardianul tratatelor. Tonul discuţiilor a fost deschis, constructiv, profesionist”, potrivit ministrului.
El a spus că vor fi eliminate proiectele neîncepute sau blocate în achiziţii publice și se discută de „reducerea ambiţiei”, nu eliminarea completă.
Proiectele vitale (ex: autostrăzi A7 şi A8) vor fi finanţate din surse alternative: fonduri de coeziune, BEI, fonduri naţionale.
„Comisia Europeană nu impune majorarea TVA”, a spus Pîslaru. Deciziile privind politica fiscală sunt suverane şi ţin de credibilitatea României în faţa pieţelor.
„Nu e rolul meu să vorbesc despre greaua moştenire. Rolul meu este să salvez fiecare euro pentru România. (…) Nu suntem într-un punct final. Forma finală a PNRR va fi cunoscută săptămâna viitoare. România are potenţial şi trebuie să dovedească seriozitate în faţa CE şi a investitorilor. Obiectivul este ca ţara să finalizeze reformele şi investiţiile până în 2026, fără a pierde fonduri esenţiale pentru modernizare”, a mai spus ministrul Dragoş Pîslaru.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.