Marile proiecte de infrastructură, fenomenul de digitalizare și asocierea dintre firmele autohtone au schimbat raportul de forțe pe piața construcțiilor. Cristian Erbașu a intuit direcția și a pregătit afacerea sa pentru momentul când va ajunge la un miliard de euro anual. E doar o chestiune de timp.
Un bloc de la capătul bulevardului Nicolae Caramfil, din nordul Bucureștiului, spune povestea uneia dintre cele mai mari firme de construcții. Camerele apartamentelor din blocul de cinci etaje par mult prea mici pentru nevoile unui grup de firme cu afaceri de miliarde de lei anual. Dar pentru Cristian Erbașu, nimic nu poate schimba faptul că de aici începe povestea firmei de construcții pe care o înființa în anul 1990 tatăl său, Mihail Erbașu.
De la 20 de angajați la peste 3.000, compania‑mamă și grupul de companii Erbașu a crescut permanent, reflectând transformarea pieței construcțiilor din România. Dacă, în primii ani după 1989, marile proiecte erau dominate de firme străine, astăzi, constructorii români au câștigat teren, demonstrând că pot livra proiecte complexe la cel mai înalt nivel.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
„Acum sunt companii românești care pot aborda pe cont propriu un proiect de 100-150 de milioane de euro, iar atunci când apar proiecte de 500 de milioane de euro sau chiar mai mari, avem trei-patru companii românești care se pot asocia și pot duce proiecte de anvergură. Astfel de proiecte nu puteau fi câștigate și derulate înainte decât de companiile mari din afară”, spune Cristian Erbașu, la mai bine de 20 de ani de când a preluat conducerea companiei Construcții Erbașu de la fondatorul companiei, tatăl său.
În ultimii ani au apărut pe piață marile proiecte de infrastructură, concomitent cu fenomenul în care s-a produs dezvoltarea imobiliară privată, de la rezidențial până la birouri, logistică, industrial și retail. Pentru a capta oportunitățile, antreprenorii români au fost nevoiți să își pregătească firmele pentru creștere.
„Noi am crezut într-o astfel de oportunitate în România și ne-am pregătit foarte mulți ani pentru acest lucru. Acest moment de creștere putea fi previzionat și gândit de constructorii români astfel încât să fie pregătiți pentru o astfel de perioadă. Unii au fost foarte pregătiți, unii au fost mai puțin pregătiți. Alții, care nu au fost pregătiți, s-au aventurat și poate au avut șansa de a face față, dar alții n-au avut această șansă și nu au putut să facă față unor creșteri galopante.”
Superputerea companiilor de construcții din România este asocierea, fie între mai multe companii antreprenoriale, fie între constructori români și constructori străini, într-un raport de putere diferit față de cel de acum 20-30 de ani, care favorizează mai mult firmele românești.
„După 30 de ani în care constructorii români nu au reușit să se unească, să se asocieze, acum au înțeles că aceasta este calea câștigătoare. Este clar că au fost câteva exemple care au arătat și altora că se poate, este clar că și-au dat seama că e un moment în care trece un tren cu multe vagoane și dacă îl pierzi, degeaba ești mare, că nu mai ai ce lua din piață investițională și, prin urmare, această înțelepciune care s-a format în 30 de ani de luptă acerbă între companii care practic s-au devorat între ele, i-a făcut să se gândească la varianta de a se asocia în vederea unui succes comun.”
Însă companiile românești trebuie să se pregătească pentru creștere, o lecție pe care Cristian Erbașu a înțeles-o din propriul business. Dacă în 2008-2009 avea afaceri de 50 de milioane de euro, în perioada 2015-2016 a trecut peste 100 de milioane de euro, iar din 2019 a intrat într-o creștere accelerată până a ajuns în 2023 la afaceri de peste 400 de milioane de euro, adică peste două miliarde de lei.
„Am pregătit organizația pentru a depăși în 2025 sau 2026 nivelul de trei miliarde de lei. Suntem pe un trend crescător și ne așteptăm ca în maxim trei ani de zile să ajungem undeva la cinci miliarde de lei, adică în jur de un miliard de euro pe an, dacă ceea ce avem acum în portofoliu se derulează conform contractelor.”
Construcții Erbașu are astăzi mai multe șantiere deschise decât în orice alt moment din istoria companiei, cu zeci de proiecte în lucru, printre care Universitatea din București, Academia Română, Complexul Panduri, Aeroportul Internațional Craiova, Colegiul Carol I și Opera Română din Craiova, Sala Polivalentă din Tulcea, autostrada Transilvania, segmentul Suplacu de Barcău – Chiribiș, Spitalul de Arși din Timișoara, Spitalul Regional de Urgență Craiova, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, stadioanele din Constanța, Pitești, Hunedoara, precum și multe alte proiecte importante de infrastructură.
Printre proiectele de anvergură finalizate în ultimii ani se numără Stadionul Steaua București, Stadionul Rapid, bazinul olimpic Dinamo, bazinul de polo Steaua, dar și o multitudine de spitale, fabrici, proiecte rezidențiale și clădiri de birouri. Totodată, compania Construcții Erbașu va gestiona reconstrucția Planșeului Unirii, o lucrare de importanță critică în centrul Bucureștiului.
Întrebat dacă următorul pas în evoluția constructorilor români este internaționalizarea și preluarea de proiecte în alte țări, Cristian Erbașu a subliniat că firmele românești nu au încă această capacitate, dar că ea se va forma în următorii 5-10 ani.
„Probabil va veni și momentul acela, mai ales dacă firmele ajung la o dimensiune suficient de mare încât, pe de o parte, să poată face față pe piețele externe, iar, pe de altă parte, piața din România să nu le mai fie suficientă. Aceasta se va întâmpla fie datorită faptului că au devenit companii foarte mari, fie pentru că s-ar putea ca, la un moment dat, peste câțiva ani, după ce România va fi construit suficient de mult, numărul de proiecte să scadă și să fie nevoite să plece și pe alte piețe pentru a-și păstra dimensiunea.”
Cu ochii spre viitor
Dezvoltarea sectorului de construcții a primit vânt în pupă în ultimii ani, după ce Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a semnat în 2018 un acord cu Guvernul României prin care sectorul construcțiilor a fost desemnat sector de importanță strategică pentru următorii 10 ani, începând cu 2019.
Această decizie a adus și o serie de stimulente, inclusiv sub forma unor facilități fiscale pentru angajații din industria construcțiilor. Însă guvernul a abandonat pe rând aceste stimulente mai devreme decât era programat și a eliminat treptat facilitățile pentru angajații din construcții în 2024-2025.
„Deja anul trecut s-a observat o scădere a domeniului construcțiilor, domeniu care a fost motorul principal în 2019-2023, care a ținut economia să nu intre în recesiune. E de așteptat să vedem o scădere și anul acesta.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Privind spre viitor, preocupările lui Cristian Erbașu pentru anul 2025 sunt legate de impredictibilitatea generată de contextul politic, de deficitul bugetar și de forța de muncă în contextul eliminării facilităților fiscale pentru angajații din industria de construcții.
„În primul rând, ne preocupă faptul că s-a extins anul electoral și în 2025, deci e o impredictibilitate care nu era programată. Sunt multe necunoscute. A doua preocupare este cea legată de economia românească, pentru că avem încă un an cu deficit major și nesiguranța bugetelor pentru proiecte. Al treilea lucru îl reprezintă forța de muncă și abordarea forței de muncă în noul context.”
Constructorul a explicat că eliminarea facilităților a venit într-o perioadă în care companiile erau deja nevoite să plătească oamenii mai bine și să facă eforturi suplimentare pentru a se digitaliza și pentru a se tehnologiza. Pe de altă parte, el este optimist referitor la avântul de digitalizare pe care îl vede în jurul său.
„Societatea devine din ce în ce mai deschisă, și în mod particular în construcții, spre tehnologie, inovare, digitalizare, deci este clar că din ce în ce mai mulți oameni și din ce în ce mai multe companii din breaslă sunt atente la acest trend și fac, într-adevăr, eforturi pentru a implementa BIM (Building Information Modeling, o tehnică de modelare a informațiilor – n.red.), pentru a implementa procesul de digitalizare în ansamblul lui.”
În contextul global actual, în care Green Deal revine în centrul dezbaterilor europene, iar administrația Trump adoptă politici protecționiste ce par să inverseze unele tendințe economice, Cristian Erbașu consideră că România trebuie să își urmeze propria strategie de dezvoltare.
„Nu știu dacă toată lumea conștientizează că proiecte precum Green Deal, digitalizarea și BIM sunt ireversibile. Ele nu sunt dictate de politică, ci de progresul tehnologic. Ca societate și ca economie, trebuie să ne asigurăm că nu avem sincope în aceste domenii. Din păcate, există percepții extreme, de genul «Gata, revenim la mașini diesel pentru că s-a schimbat administrația în SUA». Asta nu se va întâmpla. Tehnologiile mai vechi vor coexista pentru o vreme, dar tranziția către inovație este inevitabilă și va fi adoptată organic, pe măsură ce oamenii îi vor vedea beneficiile.”
„După 30 de ani în care constructorii români nu au reușit să se unească, să se asocieze, acum au înțeles că aceasta este calea câștigătoare. Este clar că au fost câteva exemple care au arătat și altora că se poate, este clar că și-au dat seama că e un moment în care trece un tren cu multe vagoane și dacă îl pierzi, degeaba ești mare, că nu mai ai ce lua din piață investițională și, prin urmare, această înțelepciune care s-a format în 30 de ani de luptă acerbă între companii care practic s-au devorat între ele, i-a făcut să se gândească la varianta de a se asocia în vederea unui succes comun.”
Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu