România cheltuiește anual miliarde de lei pentru sănătate, dar întrebarea fundamentală rămâne: cine contribuie efectiv la finanțarea acestui sistem? Un nou studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE), cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria, radiografiază complexitatea finanțării sistemului medical românesc și trage un semnal de alarmă privind sustenabilitatea sa pe termen mediu și lung.
Cinci surse majore de finanțare, dar cu greutăți inegale
Potrivit studiului, sistemul românesc de sănătate este alimentat dintr-un mix de surse: contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS), alocările de la bugetul de stat, cheltuielile autorităților locale, plățile directe ale pacienților și contribuțiile din asigurări private ori abonamente medicale.
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), administrat de CNAS, rămâne sursa principală de finanțare, susținut în proporție de 98% de contribuțiile salariaților. FNUASS acoperă o gamă largă de servicii medicale, de la consultații și tratamente de bază până la intervenții medicale complexe și medicamente compensate.
Cu toate acestea, doar 35% din populația României contribuie activ la FNUASS, în timp ce peste 10 milioane de persoane sunt exceptate de la plata contribuției. Aceste excepții includ pensionari, copii, persoane cu handicap, șomeri sau coasigurați. În paralel, aproximativ 2 milioane de români nu figurează ca asigurați, conform estimărilor, iar medicii de familie estimează chiar o cifră aproape dublă.
Care sunt excepțiile de la plata CASS?
Începând cu 2014, o serie de măsuri fiscale au dus la reducerea bazei de contributivitate. Printre ele: scutirea pensionarilor de la plata CASS, extinderea categoriilor exceptate, dar și facilități fiscale pentru salariații din construcții, agricultură și industria alimentară. Deși unele măsuri au fost retrase recent, impactul asupra echilibrului financiar al sistemului persistă.
Doar între 2016 și 2023, veniturile lunare din contribuții au crescut de la 309 lei la 736 lei per salariat, o majorare susținută de creșterea salariului mediu brut și de aplicarea unei cote unice de 10%. Cu toate acestea, presiunea rămâne uriașă: fiecare contributor activ susține indirect încă două persoane exceptate.
Out-of-pocket: românii scot bani mulți din buzunar
Un alt aspect alarmant semnalat de ASE este ponderea ridicată a cheltuielilor directe din partea populației. Plățile „din buzunar” (OOP) acoperă servicii neincluse în pachetul de bază, medicamente necompensate sau coplăți. Acestea devin adesea singura opțiune pentru pacienți în lipsa unor alternative eficiente și accesibile în sistemul public.
În paralel, abonamentele medicale și asigurările private continuă să crească, dar rămân opțiuni limitate mai ales la oraș și în rândul populației cu venituri medii și mari.
19 categorii exceptate și un sistem tot mai tensionat
În România există în prezent 19 categorii de persoane exceptate de la plata CASS. Deși acestea reflectă o formă de protecție socială, ele pun o presiune disproporționată pe restul contribuabililor și distorsionează ideea de echitate. „Avem un sistem în care solidaritatea a fost împinsă la limită”, avertizează autorii studiului.
În Germania, de exemplu, 80% din populație contribuie la asigurările de sănătate, publice sau private. În România, procentul este sub jumătate.
Măsuri recente: corecții timide, dar necesare
Studiul semnalează că, începând cu 2023, au fost luate măsuri pentru reechilibrarea bazei de contributivitate, printre care eliminarea unor scutiri și majorarea plafonului pentru contribuțiile pe venituri independente. Totuși, impactul acestora este încă limitat, iar decalajul dintre contribuitori și beneficiari rămâne mare.
În 2023, veniturile FNUASS din CASS au depășit 42 miliarde lei, în creștere cu peste 38% față de 2019, dar insuficient pentru a compensa dezechilibrele structurale.
Studiul ASE atrage atenția asupra nevoii urgente de a reconfigura sistemul de finanțare a sănătății, nu doar prin consolidarea contribuțiilor, ci și prin reevaluarea categoriilor exceptate, creșterea colectării și extinderea pachetului de servicii finanțate public. Totodată, se subliniază importanța unei mai bune transparențe bugetare și a monitorizării eficiente a fluxurilor financiare.
Fără aceste reforme, România riscă să perpetueze un sistem în care responsabilitatea financiară este împărțită inechitabil, iar calitatea serviciilor medicale rămâne fragilă, în ciuda eforturilor de modernizare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.