Deși peste 60% dintre firmele cu cel puțin zece angajați folosesc instrumente de IA, numai 13,5% fac acest lucru în mod regulat, iar 3,3% au integrat tehnologia în procesele interne, arată un studiu realizat la comanda Edge Institute și a Confederației Patronale Concordia.
Cercetarea, intitulată „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”, s-a bazat pe un sondaj realizat de MIA în perioada 30 iunie – 28 iulie 2026, pe un eșantion de 1.003 companii cu minimum zece angajați. Rezultatele indică o utilizare mai extinsă a IA decât sugerează statisticile oficiale, care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de adopție de numai 5,2%, potrivit Eurostat.
În practică, însă, utilizarea tehnologiei nu înseamnă neapărat transformarea modului de funcționare a unei companii. În cele mai multe cazuri, IA este folosită individual, de angajați care apelează la chatboți pentru redactarea unor texte, fără reguli interne și fără integrarea instrumentelor în fluxurile de lucru. În 56% dintre firmele care utilizează IA, tehnologia este accesibilă pentru mai puțin de un sfert dintre angajați.
Pregătirea companiilor pentru IA rămâne redusă
Studiul evidențiază și lipsa unor politici interne care să susțină utilizarea responsabilă și eficientă a inteligenței artificiale. Numai 20% dintre firme au implementat măsuri de formare a angajaților, 26% au reguli sau măsuri privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei de dezvoltare.
Potrivit autorilor cercetării, diferențele dintre companii sunt determinate mai ales de nivelul de digitalizare, nu de dimensiunea acestora. Astfel, ponderea firmelor care folosesc IA crește de la 33% în cazul celor care nu utilizează niciun instrument digital la 91% în rândul companiilor care au cel puțin trei astfel de instrumente.
În schimb, diferența dintre firmele mici și cele mari este de 25 de puncte procentuale. Un exemplu relevant este comparația dintre o firmă mijlocie fără instrumente digitale, unde utilizarea IA ajunge la 29%, și o companie mică dotată cu cel puțin trei instrumente digitale, unde rata urcă la 91%.
Infrastructura digitală reprezintă, astfel, una dintre principalele vulnerabilități ale mediului de afaceri. Aproape jumătate dintre companiile analizate, respectiv 46%, nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale incluse în cercetare. În cazul firmelor cu 10-25 de angajați, proporția ajunge la 55%, comparativ cu numai 3% în rândul companiilor mari.
Investițiile în IA depind de accesul la finanțare
Interesul pentru investiții este, la rândul său, strâns legat de gradul de digitalizare. Aproximativ 30% dintre firme intenționează să investească în inteligență artificială, însă proporția variază puternic: de la 6% în cazul companiilor fără instrumente digitale la 75% pentru cele care utilizează cel puțin cinci.
Finanțarea externă este identificată drept o necesitate de 78% dintre firmele care intenționează să investească în IA. Problema este că accesul companiilor românești la creditare rămâne limitat. Potrivit studiului, doar 10% dintre firme au acces la finanțare bancară, față de o medie europeană de 20-30%.
În prezent, există 27 de instrumente financiare gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și un grant al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care acoperă 70% din costul consultanței pentru digitalizare. Aceste mecanisme sunt însă mai accesibile companiilor care îndeplinesc condițiile pentru obținerea unui credit.
Programele de sprijin nu acoperă nevoile majorității firmelor
Autorii studiului atrag atenția că instrumentele publice disponibile fie se apropie de termenul de încheiere, fie nu sunt accesibile majorității companiilor. Schema „Digitalizarea IMM-urilor”, finanțată prin PNRR, are termen de plată 30 octombrie 2026, iar continuarea sprijinului ar necesita identificarea unei noi surse de finanțare.
Alte programe sunt orientate în principal către cercetare și inovare. De exemplu, 58% dintre apelurile POCIDIF pentru 2026 vizează aceste domenii, în timp ce singura linie de finanțare care menționează explicit adoptarea tehnologiilor avansate este destinată IMM-urilor din sectorul TIC și presupune un grant minim de 200.000 de euro.
Guvernul Luca Niculescu a inclus în programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 acordarea de vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, a serviciilor cloud și a soluțiilor de securitate cibernetică de către IMM-uri. Deocamdată, bugetul și calendarul programului nu au fost precizate.
IA ar putea crește productivitatea, fără să reducă numărul angajaților
Importanța adoptării tehnologiei este legată în primul rând de productivitate și de competitivitatea companiilor. Potrivit studiului, în firmele europene, utilizarea inteligenței artificiale este asociată cu o creștere de aproximativ 4% a productivității muncii, fără o reducere a numărului de angajați.
Pentru companiile românești care nu folosesc încă IA în mod sistematic, decalajul ar putea însemna un cost de oportunitate estimat la aproximativ 32 de miliarde de lei anual.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
