Când s-a născut prințul Charles, prințesa Margaret, sora reginei Elisabeta a II-a, a coborât în ierarhia regală la nivelul „mătușa lui Charlie”; când Charles a decis să se căsătorească cu Diana Spencer, Margaret a pierdut și atenția presei, Lady Di devenind noua jucărie favorită a mass-media britanice și nu numai.
În trecut, când era lăudată pentru stilul și eleganța ei, era comparată cu Elizabeth Taylor. Conjunctura – sau ironia – a făcut ca, în 1981, când Elizabeth Taylor a venit la Londra pentru a juca într-o piesă, prințesa de Wales a fost desemnată să o întâlnească.
Într-un fel, Margaret a fost ușurată că a scăpat din morișca presei, dar și ea, și regina urmăreau cu îngrijorare crescândă felul în care vecina lor de la Kensington Palace devine pe zi ce trece o țintă pentru tabloide.
Regina chiar i-a invitat pe patronii trusturilor de presă la Palatul Buckingham și le-a cerut să aibă mai multă considerație pentru intimitatea celei mai noi membre a Casei Regale. Margaret și-a îndeplinit și ea partea sa de misiune, încercând să o facă pe Diana să se simtă bine-venită în familia regală: au mers împreună la teatru și la shopping, a însoțit-o la diverse evenimente și, în general, scrie Andrew Morton, „i-a arătat care sunt limitele”.
La rândul ei, Diana i-a fost recunoscătoare pentru felul în care a tratat-o: „Am iubit-o pe Margo dintotdeauna. Țin foarte mult la ea, s-a purtat minunat cu mine încă din prima zi”, a declarat prințesa intervievată de Andrew Morton.
Situația prin care trecea Diana îi amintea lui Margaret de propria experiență. Când Diana s-a întors din luna de miere, Margaret a ajutat-o să descifreze relațiile sociale complicate din sânul clanului regal în timpul vacanței de vară petrecute pe domeniul de la Balmoral. Mai apoi, când Diana s-a întors de la spital cu primul ei copil, prințul William, Margaret a pus personalul de la palat să o întâmpine fluturând batistele.
Însă Diana a continuat să se simtă ca o străină, mai ales că soțul ei le punea mereu pe primul plan pe regină și pe regina-mamă. Primele indicii ale problemelor din căsnicia lor au apărut în momentul în care Diana a ales să nu meargă împreună cu restul familiei la picnic.
Refuzul ei de a se integra a iritat-o, se pare, pe regină. Fiind de părere că sora ei prea vede totul în alb și negru, Margaret i-a luat apărarea Dianei: „Las-o în pace, las-o să facă ce vrea și ai să vezi că o să fie bine”, i-a spus ea reginei. Iar aceasta i-a urmat sfatul, mai ales că îi displăceau profund confruntările.
Oricât de apropiată era Margaret de Diana, rolul ei principal era să o susțină pe regină. Și Margaret a făcut asta în special în 1992, așa-numitul „an oribil al reginei”, care a debutat cu separarea ducelui și ducesei de York în martie, urmată, o lună mai târziu, de divorțul prințesei Anne, sora lui Charles, de căpitanul Mark Phillips. Iar în noiembrie a avut loc un incendiu la Castelul Windsor. Clădirea nu a fost foarte serios afectată, dar regina a fost devastată: s-a retras peste weekend la Royal Lodge în compania mamei și a surorii ei.
Însă vestea cea mai teribilă avea să vină în decembrie: despărțirea lui Charles de Diana. În iunie apăruse cartea Diana: Her Trues Story, care dezvăluia dificultățile pe care prințesa de Wales le-a avut în a se integra în familia regală, dar și aventura pe care Charles o avea de multă vreme cu soția altui bărbat.
Prințul Philip și-a dorit să salveze căsnicia fiului său. Pe parcursul verii anului 1992 i-a scris Dianei câteva scrisori în care tonul era de la acuzator la înțelegător și afectuos. Prințesa Margaret, după ce ea însăși trecuse printr-o despărțire neplăcută, și-a dat seama că divorțul era cea mai potrivită soluție pentru Diana și Charles, căruia i-a spus acest lucru între patru ochi.
Charles însă nu a ascultat-o și, doi ani mai târziu, și-a mărturisit adulterul în fața camerelor de filmat, exact în timp ce regina făcea o vizită istorică în Rusia.
Dacă regina spera că amânarea unui deznodământ în privința căsniciei lui Charles ar putea duce la o reconciliere, Margaret nu-și făcea astfel de iluzii, considerând că tergiversarea face rău monarhiei. „Lilibet și Charles au făcut tot ce-au putut ca să scape de biata nenorocită, dar ea nu se dă dusă”, scrie Morton că i s-a plâns ea unei prietene.
La începutul separării celor doi, Margaret i-a acordat Dianei prezumția de nevinovăție și i-a scris lui Charles că intenționa să se vadă în continuare cu soția lui. Totul s-a încheiat însă în momentul în care Diana le-a cerut socoteală lui Charles și reginei în public, la emisiunea Panorama, de la BBC.
Margaret i-a trimis Dianei o scrisoare foarte dură, în care o acuza că „nu a fost capabilă să facă nici cel mai mic sacrificiu”. Morton remarcă faptul că Margaret nu i-a trimis o scrisoare asemănătoare lui Charles, care fusese, de fapt, primul membru al familiei regale care și-a mărturisit infidelitatea la televizor. Margaret a făcut exact ce i s-a întâmplat ei după divorțul de lordul Snowdon: a criticat-o pentru comportamentul ei pe soția dezorientată.
În mintea Dianei, controversatul ei interviu televizat era o ripostă la interviul dat de Charles. Pentru prințesă, ostilitatea lui Margaret a fost o lovitură dureroasă.
De atunci, Margaret i-a fost Dianei cel mai aspru critic și cel mai neînduplecat dușman. A aprobat decizia reginei de a cere ca divorțul celor doi să aibă loc cât mai repede legal posibil și a fost de acord ca Dianei să i se retragă titlul de Alteță Regală.
Margaret a fost atât de supărată încât după interviul Dianei a aruncat toate revistele care o aveau pe prințesă pe copertă și a pus pe foc toată corespondența pe care o purtase cu ea. A tăiat orice legătură cu prințesa și le-a cerut același lucru și copiilor ei, spunându-le că nu vrea ca ei „să fraternizeze cu inamicul”.
Ruptura Dianei cu Casa Regală a fost categorică. Cu excepția faptului că era mama prinților Harry și William, Diana nu mai avea nicio poziție în cadrul familiei regale și nici contacte cu membrii acesteia. Diana s-a întâlnit cu regina ultima dată în martie 1996, cu mai bine de un an înainte de decesul ei în august 1997, la Paris. Iar cu Margaret nu mai vorbise de câțiva ani.
Dușmănia lui Margaret față de Diana a continuat și după moartea prințesei, scrie Andrew Morton. La înmormântare, regina și sora ei au avut atitudini cât se poate de diferite: în timp ce stăteau în fața Palatului Buckingham așteptând să treacă afetul cu trupul Dianei, în mod cu totul bizar, Margaret discuta cu Elisabeta despre îmbunătățirea toaletelor de la Palatul Kensington.
Apoi, pe măsură ce trecea cortegiul funerar, regina și-a aplecat capul cu respect, în timp ce Margaret abia a schițat o plecăciune, fiind evident pentru toată lumea că-și dorea să fie în altă parte. Nici după moartea Dianei, Margaret nu a iertat-o pentru ceea ce a considerat că a fost o trădare a familiei regale.