Cautare




, Contributor

ForbesLife |
|

Despre prietenie, iubire și trădare

Se mai întîmplă să apară în același timp două filme care au același subiect, așa cum s-a întîmplat în cazul lui Truman Capote. N-a fost prima dată și nici ultima. Cu Capote din 2005,  Philip Seymour Hoffman a luat un Oscar. Nu vreau să mă gîndesc ce o fi simțit genialul Toby Jones care a fost Capote în Infamous, film lansat un an mai tîrziu despre care s-a vorbit prea puțin.
978-606-779-306-2

Tot despre Truman Capote, autorul romanului Mic dejun la Tiffany, dar și al unei cărți care a inventat un nou fel de roman, de non-ficțiune, Cu sînge rece, este vorba și în cartea Melaniei Benjamin Lebedele de pe Fifth Avenue, tradus cu rapiditate la Humanitas Fiction.

Lebedele din titlu sînt prietenele scriitorului Slim Hawks Hayward, Marella Agnelli, Gloria Guinness, Pamela Churchill Hayward Harriman, C. Z. Guest, dar mai ales Babe Paley, adică Barbara Cushing Paley. Cosmopolite, ele sînt americance, mexicance, europene, aristocrate prin naștere sau prin căsătorie, sau doar foarte bogate, dar mai ales reprezintă în lumea mondenă a puterii vîrfurile, cele care contează, spre care se îndreaptă toate privirile și toate aparate de fotografiat ale paparazzilor. Lumea aceasta era o lume a exceselor, dar făcute cu eleganța celor cu old money, altceva decît show off-ul bling bling.

Având obiceiul de vreo douăzeci de ani să citesc site-ul lui David Patrick Columbia ca să-mi dezmorțesc engleza eram deja familiarizată cu numele și poveștile din acest New York de altădată, dar cartea se poate citi de oricine cu plăcere, chiar dacă numele nu-i spun nimic.

O lume mondenă, cu femei frumoase care fac din frumusețea lor și a căminelor lor o artă, gheișe moderne pentru un soț sau o succesiune de soți  care fac greșeala de a-i spune prietenului lor, scriitorul, secretele lor.

Cui să-i spui ce ai îngropat adînc în tine dacă nu prietenului tău cel mai bun, în cine altcineva să ai încredere, mai ales că te asigură că tu, doar tu ești cea mai bună prietenă a lui? Doar că este o încredere prost plasată și genialul scriitor, în pană de inspirație, pune pe hîrtie toate poveștile secrete ale prietenelor lui (cele mai bune!) și le publică într-o revistă care bate recordul la vînzări.

Cu cinism Truman Capote spune ”la ce-ar fi putut să se aștepte? Una peste alta, chiar ele mi-au istorisit totul, cu gura lor.(…) Pînă și după ce le spusesem femeilor ălora frumoase și tîmpite că scriu o carte.”

După cum este de așteptat această lume strălucitoare îl ostracizează, nu mai este invitat la prânz sau cină, la petreceri, în vacanțe pe yachturi sau reședințe somptuase, unde toate aceste femei se amuzau împreună cu prietenul lor homosexual, alături de soți sau amanți.

Spre uimirea lui, chiar și Babe Paley, cea mai frumoasă, cea mai bună, femeia care nu spune niciodată nimic rău despre nimeni și care îl iubea pe micul prieten în care găsise un suflet care rezona cu al ei, chiar și ea nu-i mai răspunde la telefon deși și l-ar fi dorit alături de ea în anii de suferință care  duceau spre moarte. Educată în ideea că trebuie să-și facă datoria întotdeauna, ea spune ceva memorabil: ”Facem ce e de făcut, ce e drept și important, atîta vreme cît trăim. Nu după.”

CITEȘTE ȘI #RespectYourself

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii