Chatbot-urile sunt foarte aproape de o normalitate similară cu social media, cu motoarele de căutare și cu orice instrument la care apelăm „de obicei”.
Inteligența artificială (AI – artificial intelligence) a devenit în scurt timp un concept de care lumea se sperie mai puțin și care acum nu mai pare să fie acea inovație care va face redundanți sute de mii de angajați, din multe domenii.
S-a ajuns, prin utilizarea recentă, la înțelegerea faptului că AI poate ajuta și poate crește productivitatea și performanța unei afaceri sau ale unei persoane.
Așa încât la momentul la care GhatGPT a fost lansat, în noiembrie 2022, acesta a venit pe un teren fertil, AI-friendly, care a făcut ca instrumentul creat de OpenAI să câștige un milion de utilizatori în timp record.
În paralel, Baidu din China – cel mai mare motor de căutare din Asia – are în plan pentru luna martie, potrivit Reuters, lansarea unui bot similar cu ChatGPT. La acesta s-a lucrat de multă vreme și, deși initial va fi lansat independent, ca aplicație de sine stătătoare, acesta va fi integrat ca pas ulterior și în motorul de căutare al Baidu. Rămâne de văzut când și cum se va întâmpla aceasta, însă preconizăm că nu peste prea multă vreme.
Într-o piață sau într-un domeniu care, deși foarte noi, au deja competiție și – cel mai prețios lucru – utilizatori-adoptatori în număr uriaș, semnalele de creștere și încrederea investitorilor abundă.
Companiile cu cele mai multe brevete în inteligența artificială
În ultimii ani companiile chinezești au depus cereri pentru enorm de multe patente în inteligență artificială. Cele care dețin acum cele mai active familii de brevete de AI și machine learning sunt giganții din tehnologie Tencent și motorul de căutare Baidu, înaintea companiei americane IBM. Alte nume cu multe brevete în AI sunt compania sud-coreeanăSamsung, compania de asigurări din China Ping An și fostul lider mondial la brevete – Microsoft. Aceasta din urmă își vede zilele acestea una dintre investiții dând rezultate majore – ne referim, desigur, la AI bot-ul ChatGPT al partenerului Microsoft, OpenAI. După ce a făcut deja o investiție de peste un miliard de dolari în OpenAI, Microsoft ia în calcul o alta, în jur de $10 miliarde.
Așa cum arată graficul alăturat, creat pe baza informațiilor din directorul LexisNexis PatentSight, Tencent și Baidu au devenit cei mai mari deținători de brevete în machine learning și AI din 2021, iar fiecare dintre acestea are peste 9,000 de familii de brevete active.
O familie de brevete este un set care acoperă același conținut tehnic. IBM a deținut peste 7,000 de familii de brevete în 2021, în timp ce Microsoft deținea doar 6,000 și se afla astfel pe locul al șaselea.
Între 2012 și 2019 Microsoft a fost compania cu cele mai multe brevete în Ai, potrivit LexisNexis.
Ca dinamică, chiar și mai mare decât frenezia de depunere de brevete a Tencent și a Baidu, a fost cea a gigantului chinez din banking și asigurare, Ping An. Numărul de familii de brevete pe care acesta le deține a crescut de la mai puțin de 50 la peste 6,000 în doar cinci ani. Printre instrumentele AI dezvoltate recent de Ping An este software-ul care analizează micro-expresiile faciale (e.g. clipirile ochilor, mișcările involuntare etc.), pe care compania le folosește pentru a analiza dosarele de daună trimise de asigurați.
Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată cele mai mari deținătoare de brevete din lume la momentul 2021, de la care sunt disponibile cele mai recente date.
La doi ani distanță situația este foarte probabil schimbată, cu mult mai multe numere, însă cu dinamică similară.
Ce fel de sarcini cred muncitorii că ar trebui să fie preluate de AI
În industrii cum este producția în serie fricile cu privire la preluarea multor sarcini de către roboți și de către inteligența artificială sunt justificate. Un studiu al Gartner făcut printre americani arată că mulți au ales să privească pozitiv inovațiile care sunt pe drum și să își imagineze care dintre cele mai laborioase sarcini ar putea fi preluate de AI.
Potrivit acestui studiu, 70% dintre muncitorii americani ar utiliza AI într-o anume măsură. Așa cum arată graficul Statista, cele mai importante sarcini pe care americanii sunt pregătiți să le predea complet în responsabilitatea AI sunt procesarea de date (indicată de 36% dintre respondenți), iar alți 50% sunt dispuși să folosească ei înșiși instrumente de AI pentru a procesa datele.
Din alt unghi de vedere, potrivit VentureBeat: “Respondenții care au indicat că nu ar vrea să folosească AI la muncă au argumentat motive care țin de confidențialitatea și de securitatea datelor.”
Alte sarcini indicate de muncitori cu care s-ar simți confortabili să fie preluate de AI sunt automatizarea digitală, documentarea, simplificarea proceselor, monitorizarea siguranței la locul de muncă și evitarea greșelilor.
Unde ajută AI la creșterea productivității
AI este folosită deja în multe industrii, însă această tehnologie are încă mult potențial, semnificativ mai mare decât acum, așa cum arată o analiză a Accenture și Frontier Economics. Raportul estimează să productivitatea muncii în multe țări dezvoltate poate crește cu până la 40% până în 2035 datorită influenței inteligenței artificiale. În Suedia este previzionată o astfel de creștere mare a productivității, în jurul a 37%.
Statele Unite (35%) și Japonia (34%) se estimează că vor beneficia de asemenea mult de efectele AI. În Germania și în Austria AI poate maximiza munca cu aproximativ 30% în următorii 15 ani, așa cum este arătat în graficul Statista alăturat.
Pe măsură ce automatizarea avansează, din ce în ce mai puțini muncitori necalificați vor fi necesari în oricare dintre industrii, iar întrebarea unde vor fi relocați aceștia rămâne încă în picioare. McKinsey arată că 15% din companiile globale din industria auto au redus personalul din fabrici între 3 si 10% în intervalul 2019-2022 ca urmare a implementării tehnologiei AI.
Cursa Chinei pentru dominarea cercetării în AI
Cercetarea în domeniul AI își are rădăcinile în anii 1950, iar de atunci a parcurs un drum foarte lung. Cercetării AI i se alocă în prezent atenție extremă, iar așa cum arată graficul alăturat al Statista, creat cu date de la OECD.AI, China este foarte serios pe drumul depășirii în următorii ani a celor mai mari companii care au investit enorm în cercetarea în domeniul inteligenței artificiale.
În timp ce SUA încă deține locul întâi cu aproximativ 150.000 de lucrări de cercetare în domeniul Ai publicate în 2021, rezultatul similar al cercetătorilor din China nu este la prea mare distanță, datorită creșterii astronomice a eforturilor și a atenției Chinei în domeniul AI.
Toate cele 27 de țări din UE combinate nu au atât de multe lucrări de cercetare luate împreună câte a publicat China în 2021. În ultimele două decade, numărul acestora în China a crescut cu peste 3,350%.
