Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele patru luni din 2026, cu un deficit de 23,95 miliarde de lei, echivalentul a 1,17% din PIB, în scădere semnificativă față de nivelul de 55,97 miliarde de lei, respectiv 2,92% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Comparativ cu primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde de lei, marcând una dintre cele mai ample corecții fiscale din ultimii ani.
Datele Ministerului Finanțelor arată o schimbare de traiectorie față de anii anteriori: deficitul bugetar a fost de 3,24% din PIB în perioada similară din 2024, de 2,92% în 2025 și a coborât la 1,17% în 2026.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evoluția din primele patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie de consolidare fiscală, într-un context economic caracterizat de inflație ridicată și cerere internă mai slabă.
Potrivit oficialului, reducerea deficitului a fost realizată fără diminuarea investițiilor publice, care au rămas la un nivel ridicat și sunt susținute în mare parte din fonduri europene și PNRR.
Veniturile totale la buget au ajuns la 223,8 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2025. Avansul a fost susținut în principal de încasările din TVA, contribuțiile sociale și impozitul pe salarii și venit.
Încasările nete din TVA au crescut cu 22,4%, până la 47,8 miliarde de lei, pe fondul modificărilor fiscale introduse anul trecut și al îmbunătățirii colectării, potrivit Ministerului Finanțelor.
Contribuțiile la asigurările sociale au urcat la 73,66 miliarde de lei, în creștere cu 8,8%, iar veniturile din impozitul pe salarii și venit au avansat cu 21,8%, până la 23,89 miliarde de lei.
În paralel, cheltuielile totale ale statului au scăzut cu 3,2% față de primele patru luni din 2025, ajungând la 247,79 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 13,4% la 12,1%.
Cheltuielile de personal au fost diminuate cu aproximativ 1,9 miliarde de lei, în contextul limitării sporurilor și al restricțiilor privind cheltuielile salariale în sectorul public.
Investițiile publice au rămas însă la un nivel ridicat, de peste 31 miliarde de lei, aproximativ trei sferturi din sumă fiind reprezentate de proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.
Plățile pentru proiectele europene și PNRR au crescut cu peste 34% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică accelerarea absorbției fondurilor europene.
În același timp, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească, ajungând la 23,68 miliarde de lei, cu 3,26 miliarde de lei peste nivelul din primele patru luni din 2025, pe fondul costurilor mai ridicate de finanțare și al deficitelor acumulate în anii anteriori.
Pentru întregul an 2026, Guvernul și-a asumat o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate la nivel european.
Ministerul Finanțelor apreciază că actuala execuție bugetară indică o schimbare structurală graduală a modelului economic, bazată pe consolidare fiscală, investiții publice și absorbția fondurilor europene, însă avertizează că menținerea acestei traiectorii depinde de stabilitatea economică, ritmul absorbției PNRR și încrederea piețelor financiare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
