Decesele prin sinucidere au scăzut cu aproape 14% într-un deceniu la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate de Eurostat cu ocazia Zilei mondiale pentru prevenirea suicidului, marcată în fiecare an la 10 septembrie.
În 2020, au existat 47.252 de decese din cauza autovătămării intenționate în UE, ceea ce corespunde cu 0,9% din toate decesele raportate în acel an. Acesta este echivalentul unei medii a 10,2 decese la 100.000 de persoane. Ca și în anii precedenți, rata sinuciderilor a fost mai mare în rândul bărbaților decât al femeilor: 77,1% din toate decesele prin autovătămare corespunzând bărbaților.
Comparativ cu 2011, primul an pentru care există date, numărul deceselor prin sinucidere a scăzut cu 13,5% (- 7.371 decese). În 2011, rata standardizată a mortalității prin sinucidere în UE a fost de 12,4 decese la 100.000 de persoane.
Dintre țările UE, Lituania a înregistrat cea mai mare rată de sinucidere în 2020, cu 21,3 decese la 100.000 de locuitori, urmată de Ungaria (17,1), Slovenia (17,0) și Estonia (16,3).
La capătul opus al scalei, Cipru a înregistrat cele mai scăzute rate standardizate de deces pentru sinucidere (3,5 decese la 100.000 de locuitori), urmate de Malta și Grecia (ambele 4,0), Italia (5,6) și Slovacia (6,9).
O privire pe regiuni arată că centrul Câmpiei Panonice din Ungaria a înregistrat cea mai mare rată a mortalității pentru sinucidere, cu 23,9 decese la 100.000 de locuitori. În România, regiunea centrală are cea mai mare rată a sinuciderilor, cu 12,71 de decese la 100.000 de locuitori, iar cea mai scăzută se înregistrează în București, 3,76 de decese la 100.000 de locuitori. În ce privește cele mai scăzute rate din Europa, pe regiuni Nordul Mării Egee (2,3) și Macedonia Centrală (2,9) din Grecia, precum și Campania în Italia (2,9) stau de asemenea bine.
Cu toate acestea, un fenomen îngrijorător este cel al creșterii tulburărilor emoționale în rândul adolescenților din România. Dr. Florina Rad, medic primar în psihiatrie pediatrică la Spitalul Obregia din Capitală, a declarat pentru News.ro că după pandemie procentul adolescenţilor diagnosticaţi cu tulburări din sfera emoţională a crescut foarte mult, de la în jur de 10% înainte de pandemie, la 30-40% internări pe an, după această perioadă. Este vorba în cazul lor inclusiv de comportamente autovătămătoare, în fiecare gardă de la Spitalul Obregia din Capitală existând cel puţin 2 sau 3 astfel de cazuri ale unor adolescenţi care ajung fie din Bucureşti, fie din toată regiunea de sud-est a ţării. Este vorba despre adolescenţi de 14 ani şi peste dar se înregistrează astfel de cazuri şi la vârstă mai mică, de 12, 13 ani.