Dacă viața ar fi o mașină, decelerația conștientă ar fi acel moment în care decizi să frânezi sau să încetinești viteza pentru a te bucura de peisaj.
Viața chiar este o mașină care gonește nebunește spre… nu-știu-ce. Dar momentul acela în care tragi pe dreapta, respiri adânc și-ți reconfigurezi traseul în funcție de priorități, chiar ai ocazia să-ți iei viața în propriile mâini, să te apuci să o trăiești cu adevărat, să simți că e (din nou) a ta și că-ți vine ca „tunată”.
Nu știu dacă e chiar adevărat că devii mai înțelept cu vârsta, dar eu prefer să mă consider astfel atunci când – confruntată cu câte-o situație aparent fără ieșire – aleg să fac un pas înapoi și să folosesc „cântarul” priorităților. Și parcă totul devine mai simplu și mai clar. Cineva m-a învățat odată să aplic „teoria lui ȘI CE?”. Pare o prostie, dar întrebându-te asta de fiecare dată când privești înainte cu pesimism, ajungi să găsești o soluție cel puțin mulțumitoare care, culmea, te poate face mai optimist.
N-am idee dacă experții au inclus și această banală „teorie” când au închegat acest concept al „decelerării conștiente”, definită ca o tehnică prin care ne încetinim ritmul și ne concentrăm asupra prezentului. Asociată cu practici de meditație și mindfulness, metoda a dovedit că poate reduce stresul, crește nivelul de conștientizare și îmbunătăți starea de bine. De asemenea, poate îmbunătăți capacitatea de concentrare și de luare a deciziilor, deoarece suntem mai prezenți și mai atenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Spre deosebire de alte concepte revoluționare din domeniul wellbeing-ului, acesta nu poate fi atribuit unei singure persoane sau descoperiri specifice, fiind mai degrabă rezultatul unui amestec de practici și învățături provenite din diferite tradiții spirituale și filozofice, precum meditația budistă, yoga, mindfulness-ul și alte practici de conștientizare.
În ultimele decenii, conceptul de decelerație conștientă a câștigat popularitate și a fost promovat de către numeroși autori, care au contribuit la dezvoltarea și popularizarea acestui concept în rândul publicului larg. Eckhart Tolle, autor al lucrării „The Power of Now”, tradusă la noi ca „Puterea Prezentului”, un bestseller tradus în 33 de limbi, spune că „decelerația conștientă este un act deliberat de a încetini ritmul vieții și de a ne conecta mai profund cu momentul prezent,” prin intermediul căruia – completează Carl Honoré (autorul cărții de succes „Praise in Slow”) „putem recâștiga controlul asupra timpului nostru și putem trăi o viață mai echilibrată și mai plină de sens.”
Deloc întâmplător, Sharon Salzberg, autoare, coach și expert în meditație, aruncă în discuție un termen cu greutate, spunând că „decelerația conștientă este un act de CURAJ, care ne permite să ne oprim din goana continuă după succes și să ne bucurăm de călătoria în sine.” E poate cea mai onestă definiție a conceptului care, potrivit datelor furnizate de specialiștii din zona de wellbeing și sănătate mintală, reprezintă actualmente cea mai puternică tendință din domeniu.
Principiile decelerației conștiente vizează mai multe aspecte revelatoare, cum ar fi „prezența în prezent”. A fi conștient de momentul prezent nu e lucru simplu, când trebuie să faci față atâtor puncte din agenda zilnică, dar reducerea vitezei și atenția la detalii chiar ar putea influența pozitiv experiența. De altfel, un alt pilon al decelerării conștiente îl constituie aprecierea procesului: în loc să te concentrezi doar pe rezultate, bucură-te de fiecare pas al călătoriei tale și învață să te relaxezi „activ” (adică să privești lucrurile cu mai multă relaxare).
Simplificarea este poate cea mai importantă componentă a acestui amplu proces. Eliminarea lucrurilor inutile din viața ta te va ajuta să te concentrezi pe ceea ce contează cu adevărat. Dar deși pare simplu, acest lucru necesită un efort destul de mare, care nu poate porni decât din proprie voință. Este, în mare, un proces de auto-reeducare, deoarece de multe ori implică schimbarea totală a anumitor concepții.
Dr. Terry Martin, fondatoarea Nocouchtherapy.com, propune aplicarea principiului 80/20: „provocarea este să identifici acele câteva elemente vitale care produc cea mai mare valoare pentru tine. Concentrați-vă pe activitățile care au ca rezultat satisfacția, cum ar fi o sănătate mai bună sau mai mult timp liber. Identificați acele multe lucruri banale care nu duc la lucruri precum satisfacție, bani, sănătate mai bună sau mai mult timp liber. Să zicem că aceste activități neprofitabile vă ocupă 80% din timp. Nu are sens să le dăm mai puțină importanță în favoarea celor 20%?”
„Timp. Nu am timp…” este scuza pe care o invocăm, verbal sau tacit, pentru a justifica aproape orice. Iar pentru a ne putea gestiona optim viața, trebuie să ne raportăm tot la timp. Pentru că „pentru unii, scuza „nu pot încetini pentru că totul este important” este o modalitate de a evita să vadă ceea ce nu vor să vadă…,” mai spune Martin. „Dacă chiar vrei să-ți simplifici viața, îți vei face timp. Nu trebuie să faci nimic radical. O dată pe lună, renunță la ceva care nu este cu adevărat util,” mai spune aceasta. Și oricât de des își permiți, acordă-ți timp pentru activități care îți aduc bucurie și relaxare, fără a te simți obligat să fii mereu ocupat sau productiv.
Utilă în acest sens s-ar putea dovedi practicarea mindfulness-ului. A fi conștient de gândurile, emoțiile și senzațiile tale în fiecare moment, fără a le judeca sau a te agăța de ele, te-ar putea face alt om, iar soluția se află chiar în mâinile noastre. La propriu, pentru că aplicații de meditație pentru smartphone, precum Calm sau Headspace, s-au dovedit extrem de utile în acest sens: un studiu experimental efectuat pe un eșantion dintre utilizatorii uneia dintre multele aplicații de gen a raportat un grad redus de depresie și emoții pozitive sporite după utilizarea timp de doar 10 zile. Bonus: utilizarea acesteia nu-ți răpește din timpul prețios pentru te deplasa undeva pentru a practica mindfulness, ci mai degrabă te ajută să-l valorifici mai bine, umplând timpii „morți” în cel mai util mod.
Tamara Levitt, autor și voce pentru meditații ghidate disponibile în aplicația Calm, crede că meditația, indiferent de modul în care este livrată, poate produce rezultate puternice. „Conceptul de mindfulness este actul de a acorda atenție momentului prezent”, spune ea, precizând că oamenii au probleme cu stresul și anxietatea pentru că a rămâne prezent se poate dovedi dificil. „Mintea noastră este deseori în viitor, îngrijorându-se pentru ceva ce se va întâmpla sau va reflecta despre trecut”, spune Levitt. Însă „meditația ne poate aduce înapoi în momentul în care ne aflăm”.
Concentrarea pe tehnici de respirație, mai spune Levitt, este fundamentală, întrucât respirația ne ancorează atenția. „Ne luptăm cu anxietatea pentru că mintea noastră este plină de gânduri înfricoșătoare. Mindfulness-ul ne poate menține în prezent, unde ne găsim liniștea.” De asemenea, pe lângă respirație (asupra căreia promit că voi reveni), este crucial să ne ascultăm cu atenție propriul corp, să fim atenți la semnalele pe care acesta ni le transmite corpul, de la nevoia de odihnă și până la conștientizarea efectelor stresului.
Pentru cei încă sceptici, o serie de studii au demonstrat că meditația chiar poate scădea tensiunea arterială și nivelul de cortizol, îmbunătățind în același timp starea de spirit și reducând incidența anxietății și depresiei. Alte studii au observat că meditația poate avea efect asupra capacității de concentrare și o îmbunătățire a funcțiilor cognitive.
Foto: Pexels