Roxana Ghioca, Director General Austrotherm Romania
Grupul Austrotherm este prezent în 14 țări cu 35 de unități de producție, aproximativ 1.500 de angajați, cu o cifră de afaceri de peste 500 de milioane de euro.
Care sunt principalele obiective ale strategiei de business ale companiei dumneavoastră în acest an?
Anul 2025 este anul în care industria construcțiilor a demonstrat că este o industrie puternică, dar evoluția a fost marcată de situații care au avut nevoie de flexibilitate și viziune strategică. Pentru Austrotherm România, provocările anului au devenit surse de inovație, oportunități și chiar avantaje competitive. Strategia noastră a avut trei direcții clare: consolidare, diversificare și adaptabilitate într-o piață impredictibilă.
Care sunt principalele repere ale activității grupului în anul 2025? Cum au evoluat acestea în 2026, care sunt estimările pentru întreg anul?
Dacă discutăm despre anul 2026, suntem încă la început. Estimăm că trendul pozitiv va fi confirmat, însă, din nou, pașii vor fi mici, adaptați la mediul economic. În 2025, Austrotherm România, cu cele cinci unități de producție EPS și XPS, în patru locații, a livrat în piața domestică peste un milion de metru cubi de polistiren, cifre-record pentru noi, depășind 50.000.000 de euro cumulat. Ne propunem să fim adaptabili, să lansăm produse și soluții noi, să dezvoltăm parteneriate corecte și să executăm proiecte cu impact major.
Grupul Austrotherm este prezent în 14 țări cu 35 de unități de producție, aproximativ 1.500 de angajați, cu o cifră de afaceri de peste 500.000.000 de euro.
„Pentru noi, predictibilitatea este cea mai valoroasă monedă, fără ea, avem doar un exercițiu de intuiție, de percepție, nu de strategie.”
Care sunt previziunile privind activitatea companiei pe termen mediu?
Ne concentrăm pe investiții care aduc stabilitate și competitivitate pe termen lung. Investițiile au în vedere tehnologii pentru optimizarea proceselor, pentru a spori eficiența producției și a minimiza impactul asupra mediului.
Austrotherm produce materiale termoizolante, polistiren expandat și extrudat, placă încălzire în pardoseli, geoBLOCK, profile și alte materiale conexe, 100% reciclabile, care respectă toate obiective de sustenabilitate, iar utilizarea acestora are un impact major în reducerea consumului de energie al clădirilor, ceea ce înseamnă costuri mai mici pentru întreținere și emisii reduse.
Un obiectiv pe termen lung este legat de continuarea și dezvoltarea acțiunilor legate de reciclare.
Care au fost cei mai importanți trei factori care au marcat evoluția industriei în care activați?
Unul dintre factorii definitorii ai anului 2025 a fost lipsa unui cadru legislativ stabil. Industria construcțiilor din România a resimțit direct impactul modificării regulilor fiscale, inclusiv eliminarea treptată a facilităților pentru construcții, ceea ce a majorat costurile cu forța de muncă și a complicat planificarea bugetară. Schimbările frecvente de reglementări pentru accesul la fonduri europene, întârzierile în reforme și ajustările fiscale au creat un climat de neîncredere și prudență în rândul investitorilor și antreprenorilor. Pentru noi, predictibilitatea este cea mai valoroasă monedă, fără ea, avem doar un exercițiu de intuiție, de percepție, nu de strategie.
Care credeți că sunt principalele impedimente pe plan economic şi politic național care frânează creşterea economică?
Pentru industria construcțiilor, cel mai mare obstacol rămâne impredictibilitatea legislativă. Marjele sunt atent calibrate și contractele sunt adesea semnate pe termen mediu sau lung, schimbarea regulilor în timpul jocului afectează nu doar profitabilitatea, ci și capacitatea companiilor de a-și onora angajamentele asumate. Această dinamică frânează investițiile și încurajează o abordare defensivă, în detrimentul dezvoltării.
Un alt impediment este deficitul de forță de muncă calificată, context în care investițiile devin mai dificile, iar productivitatea este afectată.
Se adaugă dependența structurală a producătorilor de polistiren din România de importurile de materii prime. În perioade de instabilitate regională sau globală, aceste vulnerabilități se traduc direct în costuri mai mari și în dificultăți de aprovizionare.
Unul dintre subiectele aflate în dezbaterea mediului economic este diferența de tratament între capitalul autohton şi capitalul străin. Cum percepeți dumneavoastră această diferență de tratament?
Cred că dezvoltarea economică reală vine din politici care încurajează investițiile pe termen lung, indiferent de proveniența capitalului. Capitalul nu are naționalitate, într-un cadru corect, transparent și consecvent, capitalul vine firesc, indiferent de origine.
*Conținut sponsorizat