Dincolo de cifre și rezultate financiare, o afacere de familie presupune „moștenirea” valorilor, a unei viziuni de business care trece de la o generație la alta. Cum are loc acest transfer între generații la Transavia?
Compania Transavia este recunoscută ca fiind cel mai mare jucător din industria cărnii de pasăre. În spatele acestui model autohton de business de succes nu se află doar fondatorul companiei, dr. ing. Ioan Popa, ci și fiica acestuia, Theodora Popa-Liteanu, vicepreședinte al Transavia. Înainte de a ocupa această funcție, Theodora a jucat mai mult de un deceniu rolul clasic al angajatului care trece prin toate etapele până a primit premiul suprem: cea mai înaltă funcție în cadrul companiei.
„Cele mai puternice amintiri care mă leagă de procesul de pregătire provin din perioada de training, când am parcurs fiecare divizie a companiei, pentru că planul a fost să înțeleg toate aspectele afacerii, nu doar din perspectivă managerială, ci și operațională. Am învățat astfel de la fiecare angajat, indiferent de poziția lui, și acest lucru mi-a oferit o viziune de ansamblu profundă asupra funcționării companiei și a importanței fiecărui detaliu în modelul nostru de business”, mărturisește Theodora Popa-Liteanu.
Privind din perspectiva familială, putem afirma că Theodora Popa-Liteanu a crescut cu businessul Transavia și afacerea a crescut odată cu ea, acest lucru accentuând și mai puternic atmosfera unei afaceri de familie.
„De mică, tot ce îmi doream era să lucrez împreună cu tatăl meu. I-am observat mereu pasiunea cu care se implica în dezvoltarea businessului, și astfel mi-am trasat acest obiectiv: să contribui și eu la dezvoltarea Transavia și să acumulez cât mai mult din experiența lui. Acest vis de a lucra alături de tatăl meu m-a motivat și m-a ținut conectată la fiecare aspect al afacerii”, povestește Theodora Popa-Liteanu.
Totuși, o întrebare se află pe buzele tuturor celor care privesc ascensiunea businessului Transavia: dacă nu se afla la cârma Transavia, ce profesie ar avea astăzi Theodora Popa-Liteanu?
„Probabil m-aș fi orientat spre zona investițiilor, pentru care am o pasiune puternică și pe care o împletesc cu munca din cadrul companiei. Sunt fascinată de modul în care investițiile pot transforma industrii și oportunități. Poate că aș fi creat chiar un fond solid de investiții, prin care să susțin dezvoltarea de afaceri emergente sau să sprijin proiecte inovatoare cu un potențial real de creștere”, recunoaște vicepreședintele Transavia.
Pentru Theodora Popa-Liteanu, conceptul „afacere de familie” înseamnă mult mai mult decât o simplă afacere cu niște cifre financiare, rezultate și bilanț. Pentru ea, „un business de familie” este sinonim total cu moștenirea unei viziuni, a unor valori care trec de la o generație la alta și cu responsabilitatea de a continua ceea ce s-a construit cu atât de mult efort și pasiune.
„O afacere de familie are un alt ritm și o altă profunzime, pentru că, pe lângă obiectivele financiare, implică și grija pe care trebuie să o ai pentru membrii familiei și angajamentul de a păstra integritatea și valorile care ne definesc. Într-o afacere de familie este vorba și despre respectul față de munca fondatorului, în acest caz, față de munca tatălui meu, și dorința de a evolua continuu pentru a rămâne relevant, adaptând afacerea la noile provocări și oportunități ale pieței. În esență, cred că o afacere de familie este despre conexiuni profunde și despre responsabilitatea de a duce mai departe un vis, transformându-l în ceva mai mare”, subliniază Theodora Popa-Liteanu.
În termeni de business, Theodora Popa-Liteanu definește conceptul afacerii de familie Transavia „ca pe un simbol al determinării pentru a face lucrurile exact așa cum trebuie, al încrederii clienților și partenerilor câștigate prin ceea ce facem zi de zi, al sustenabilității și inovației continue”.
Astfel, în opinia acesteia, una dintre cele mai notabile diferențe dintre o afacere clasică și una de familie este reprezentată de implicarea personală și dorința de a proteja moștenirea.
„Această agilitate specifică afacerilor de familie permite atât adaptarea mai rapidă la provocări, cât și o mai mare eficiență în implementarea soluțiilor strategice. O altă specificitate este rapiditatea cu care se iau deciziile, fără a mai fi nevoie să fie trecute prin niveluri ierarhice complexe sau proceduri birocratice lungi, așa cum se întâmplă adesea în multinaționale. Într-o afacere de familie, cum este și cazul Transavia, acest aspect este un atu extrem de important care ne asigură flexibilitate și ne permite să reacționăm rapid la schimbările din piață și să valorificăm oportunități care, în alte contexte, s-ar pierde din cauza proceselor decizionale lente.”

De asemenea, un alt element distinctiv este cultura organizațională, susține Theodora Popa-Liteanu. „Într-o afacere de familie, relațiile interumane sunt mai profunde și mai personale. Angajații nu sunt priviți doar ca resurse, ci sunt parte integrantă din «familia extinsă» a companiei. Se creează astfel un mediu de lucru mai stabil și mai orientat către colaborare, ce contribuie la rezultate remarcabile. Probabil că de aceea afacerile de familie tind să fie mai reziliente în fața crizelor, deoarece miza emoțională și angajamentul personal sunt mult mai mari.”
Specialiștii în gestionarea averilor și transferului între generații afirmă că o afacere de familie are șanse mari să treacă testul timpului dacă există o strategie de a gestiona succesoriatul. Iar, din acest punct de vedere, vicepreședintele Transavia menționează că aici a existat dintotdeauna o strategie clară în ceea ce privește succesiunea.
„(…) la noi, strategia de succesiune nu a fost doar un plan formal, ci un proces bine gândit, ce a implicat pregătire, implicare și transfer treptat de responsabilități. Din perspectiva mea, această strategie a însemnat multă învățare directă din experiența de zi cu zi în companie, dar și un proces profund de asimilare a valorilor, a viziunii de leadership și a filozofiei de afaceri care au definit Transavia încă de la început. Tatăl meu m-a implicat treptat în deciziile strategice, mi-a oferit șansa de a înțelege fiecare aspect al afacerii, de la operațional până la relațiile cu partenerii și piața internațională. În același timp, am avut libertatea de a aduce o perspectivă proaspătă, adaptată la noile realități ale pieței. În plus, strategia noastră de succesiune nu se limitează doar la pregătirea generației următoare, ci include și dezvoltarea unei echipe puternice de management care să susțină afacerea. În felul acesta, reușim să îmbinăm tradiția cu inovația și să ne asigurăm că afacerea rămâne competitivă și dinamică”, explică Theodora Popa-Liteanu.
La Transavia, planul de transfer al afacerii nu s-a realizat încă, deoarece Theodora Popa-Liteanu lucrează în prezent cu tatăl său. „(…) fiecare decizie pe care o luăm împreună mă ajută să înțeleg și mai bine subtilitățile afacerii și cum să conduc compania pe viitor. Mă consider norocoasă să am ocazia să învăț în continuare de la tatăl meu și de la echipa noastră, în timp ce ne pregătim împreună pentru o tranziție naturală și durabilă”, concluzionează cea care va moșteni cârma liderului pieței locale de carne de pui.
În 2023, Transavia a avut un buget de investiții de 140 de milioane de lei, în creștere cu opt milioane de lei față de cel din anul anterior, asta în ciuda unui context nu tocmai favorabil din punct de vedere economic, dar și geopolitic. Anul trecut, compania a raportat o cifră de afaceri ce a depășit un miliard de lei. Profitul net s-a majorat și el ușor, ajungând de la 205,3 milioane de lei, în 2022, la 208,3 milioane de lei, în 2023.
Transavia este una dintre cele mai cunoscute afaceri de familie, ce deține și produce brandul de carne de pui Fragedo și semipreparate pe bază de pui Papane.
Cu capital 100% românesc, compania are în prezent peste 2.300 de angajați. Aceștia activează preponderent în cele 31 de ferme de creștere a păsărilor și în cele patru ferme de producție vegetală, în fabrica de nutrețuri combinate, în cele trei abatoare de ultimă generație și în fabrica de procesare a cărnii.
În fermele Transavia, localizate în opt județe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui.