FacebookTwitterLinkedIn

Un dialog captivant cu Jonathan George, Fondator și CEO Carbon, companie dedicată recrutării nearshore, care abordează fenomenul emigrării experților în tehnologie ce a afectat România în ultimele decenii, dezvăluind totodată inițiativele companiei care combat această tendință.

Ce anume a inspirat înființarea Carbon și cum a evoluat compania de-a lungul timpului?

Carbon a luat naștere în 2017, inspirată de provocările prietenilor mei antreprenori din Marea Britanie, care se confruntau cu probleme în atragerea și păstrarea specialiștilor software de care aveau nevoie pentru a-și construi și dezvolta propriile afaceri în domeniul tehnologic. Am înțeles repede că deficitul de ingineri calificați reprezenta o problemă în întregul sector IT; un sector care, de fapt, era cu totul nou pentru mine la acea vreme.

Am ales să-mi petrec vara acelui an în București pentru a lua o pauză de la viața londoneză, dar și pentru a-mi explora originile românești din partea mamei. La scurt timp, m-am văzut înconjurat de o mulțime de profesioniști IT talentați și am realizat rapid că mă aflam în mijlocul unei comunități vibrante de experți, exact acele persoane de care aveau nevoie prietenii mei din Marea Britanie. Prin urmare, ideea de a conecta Estul cu Vestul, mi s-a părut a fi un pas evident și natural. Ulterior, am descoperit că abundența de talente în domeniul tehnologiei informației reprezintă unul dintre principalele avantaje competitive ale Europei de Est, având în vedere tradiția îndelungată în domeniul studiilor avansate de informatică.

Brandul “Carbon” a apărut mai târziu, după ce am operat sub un nume diferit (Pathway) în primii noștri ani de activitate. Am ales “Carbon” pentru că am fost întotdeauna fascinat de procesul prin care atomii de carbon, depozitați sub presiunea suprafeței pământului timp de milioane de ani, au potențialul de a se transforma într-o zi în diamant. În forma lor brută, diamantele își dezvăluie adevărata valoare ascunsă doar atunci când sunt descoperite și șlefuite. Cred că este o metaforă bună pentru filozofia noastră conform căruia talentul excepțional se ascunde la vedere, răspândit în întreaga lume. Misiunea noastră este să descoperim și să onorăm talentul pe baza meritului, nu a originii.

În primii ani, am colaborat preponderent cu companii străine care doreau să-și construiască și să-și dezvolte o prezență locală. Ne-am câștigat rapid reputația de a fi incredibil de eficienți în divizia noastră de recrutare, scalând echipe interne pentru companii precum UiPath și ING Bank. Pe măsură ce businessul a evoluat și ca răspuns la cererea globală crescută pentru serviciile de augmentare a echipelor remote, am lansat divizia noastră de contractori, formând echipe flexibile pentru partenerii noștri globali. În acești ani, am triplat dimensiunea afacerii, ne-am relocat sediul central în Estonia și ne-am lărgit orizonturile către noi piețe strategice de talente, precum Polonia, Ungaria și Georgia. De asemenea, am dezvoltat legături strânse cu fonduri globale de capital de risc precum Sequoia, Earlybird Ventures și Partech pentru a oferi talentul calificat de care companiile din portofoliul lor aveau nevoie.

Cum ai descrie „exodul inteligenței” și cum s-a întâmplat?

Fenomenul de exod al inteligenței numit „brain drain”, sau „ brainwave” cum îi spunem noi la Carbon, se referă la o emigrare în masă a specialiștilor calificați, ce apare adesea dinspre țările cu standarde de viață mai scăzute spre țările cu standarde de viață mai ridicate.

Din păcate, acesta a fost un trend de durată pentru țările estice, inclusiv România, după căderea comunismului în Europa în 1989. Țara a trebuit să se reconstruiască într-un sistem de piață liberă, ceea ce, trebuie să recunoaștem, nu a fost ușor de făcut și a dus la o perioadă de incertitudine economică.

Confruntându-se cu o calitate scăzută a vieții și perspective slabe de angajare, românii educați care aveau posibilitatea de a părăsi țara au ales să o facă, mulți dintre ei relocându-se în SUA, Canada, Germania și Austria. Majoritatea proveneau din domenii tehnice și științifice, sectoare prospere în România datorită sistemului educațional orientat către STEM. A existat un al doilea val de pierderi de capital uman în 2007, când țara a devenit membră UE și muncitorii calificați s-au alăturat fluxului de talente care emigrau. Am citit recent o statistică îngrijorătoare conform căreia peste 5 milioane de români au plecat din țară din 1989 și până în prezent, ceea ce reprezintă, în mod șocant, peste un sfert din populație!

La Carbon, dat fiind focusul nostru, suntem direct implicați în fenomenul de exod, un context specific orientat spre plecarea profesioniștilor din sectorul tehnologic. Există un mit popularizat de fostul prim-ministru, Dacian Cioloș, conform căruia limba română este a doua cea mai vorbită limbă la sediul Microsoft din Redmond, Washington. Deși este puțin probabil să fie adevărat, acest lucru reflectă realitatea că zeci de mii de programatori români s-au stabilit în SUA, mulți dintre ei alăturându-se marilor companii tehnologice precum Meta, Google și Amazon, toate având relații strânse cu universitățile de informatică de top din țară.

Cum crezi că a afectat acest fenomen România?

Emigrarea intelectualilor din România a avut și continuă să aibă un impact negativ ascuns asupra economiei țării. Nu neapărat în ceea ce privește creșterea economică curentă – deoarece economia a înregistrat rate de creștere impresionante în ultimii ani, ci în ceea ce privește limitarea potențialului pe termen lung al țării de a atinge o paritate economică cu Europa Occidentală.

Plecarea oamenilor de știință, cercetătorilor, profesioniștilor IT și consultanților de afaceri ai țării a contribuit la o lipsă de capital uman necesar în cercetare și dezvoltare. În plus, emigrarea talentului antreprenorial, în parte din cauza lipsei unui sistem matur de piețe de capital, a făcut dificilă apariția companiilor inovatoare la nivel local.

În ciuda acestor provocări, România a excelat în sectorul de outsourcing și offshoring IT. Practic, acestea constituie fundamentul industriei IT din țară și aduc o contribuție de aproximativ 6% la PIB. Datorită raportului favorabil cost-calitate al inginerilor calificați, România a rămas constant un magnet pentru corporațiile internaționale interesate să-și subcontracteze activitățile de dezvoltare software.

Valul de externalizare a fost ca o sabie cu două tăișuri. A generat zeci de mii de locuri de muncă pe piața locală, dar activitățile erau adesea lipsite de motivație și simpliste pentru mulți dintre cei mai buni profesioniști IT din țară. Multe dintre proiecte se limitau la task-uri de mentenanță rudimentare și execuție de complexitate redusă, departe de a implica dezvoltări software inovatoare cu cele mai recente tehnologii. Astfel, nu este de mirare că olimpicii internaționali din țară aveau dorința de mai mult, iar în contextul interesului crescut al marilor companii de software pentru cei mai buni ingineri din România, este ușor de înțeles de ce atât de mulți au emigrat spre Occident.

Odată cu aderarea României la UE în 2007, a avut loc un fenomen de atracție și respingere. Dacă pe de o parte s-a facilitat emigrarea specialiștilor IT, care nu mai erau constrânși de necesitatea obținerii unei vize pentru a călători, studia și lucra în spațiul UE, pe de altă parte, acest context a favorizat investițiile marilor corporații tech precum Oracle, Adobe, Intel și Amazon pe piața locală. Nu în căutarea serviciilor de externalizare, ci pentru a-și construi propriile centre de dezvoltare axate pe produs. Deși apariția întreprinderilor tehnologice autohtone precum Bitdefender și UiPath era încă la câțiva ani distanță, sosirea marilor companii tech a fost întâmpinată cu entuziasm de comunitatea IT din România.

Cum ai descrie evoluția ecosistemului tehnologic local?

Chiar dacă a pierdut mulți specialiști de-a lungul deceniilor, România se bucură de un veritabil hub de talente în domeniul IT, reprezentând aproximativ 3% din populația activă a țării. Și, datorită unei perioade extinse de creștere susținută și continuă de la aderarea la UE, se preconizează că economia digitală a României va atinge pragul de 52 de miliarde de euro până în anul 2030.

Influxul gradual al companiilor tehnologice globale, care și-au deschis centre de dezvoltare software în România, a contribuit la schimbarea treptată de la externalizarea locurilor de muncă spre inițiative locale centrate pe dezvoltare software. Odată cu sosirea lor, au apărut oportunități pentru programatorii români de a lucra la proiecte cu o mai mare valoare adăugată și la produse inovatoare cu salarii mai mari decât cele oferite de companiile de software outsourcing cu marje comprimate, fără a fi nevoie să plece din România.

Tot acest interes internațional a generat un efect pozitiv de propagare a inovației și asupra companiilor autohtone. Un exemplu emblematic este UiPath, care în 2018 a devenit primul unicorn din România, marcând astfel o transformare majoră în industria tech locală. Succesul UiPath este cu atât mai remarcabil având în vedere lipsa inițială de resurse financiare; dacă nu ar fi obținut capital de risc din exterior, traiectoria sa ar fi fost probabil cu totul alta. În momentul accelerării de business, UiPath a înțeles necesitatea unei expertize tehnice superioare celei disponibile în domeniul outsourcing-ului local. Astfel, s-a orientat către aducerea acasă a inginerilor români de top de la Microsoft, menționați anterior.

Avansând la perioada 2019/20, odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, lumea a experimentat paradoxal atât o izolare sporită, cât și o globalizare accentuată. Adoptarea rapidă a telemuncii a declanșat un val de recrutări remote în întreaga lume, în special în sectorul IT, și în mod particular în piețele de talente din Europa de Est și LATAM.

Noii angajatori internaționali erau flexibili, nu intenționau să stabilească filiale sau birouri pe plan local, preferând în schimb să recruteze direct cei mai talentați programatori români printr-un regim exclusiv de telemuncă. Această abordare le-a deschis programatorilor români porțile către venituri considerabil mai generoase (unii și-au dublat sau triplat salariile nete peste noapte). Fenomenul a generat pierderi masive de personal în rândul companiilor locale de outsourcing care pur și simplu nu puteau concura cu salariile globale oferite celor mai buni 1% din țară, cu propuneri care atingeau chiar și pragul de 200.000 $/an.

Pandemia de COVID-19 a accelerat tendința de relocare a talentelor IT, stimulând reîntoarcerea în țară a specialiștilor români pentru a lucra în regim de telemuncă. Având în vedere că angajatorii din Marea Britanie, SUA și Elveția adoptaseră munca remote în totalitate, mulți dintre acești specialiști au optat să își desfășoare activitatea din România, aproape de familie și prieteni, beneficiind în același timp de un cost de trai substanțial mai mic.

Cum ați abordat problema emigrării la Carbon?

Misiunea noastră este de „a onora talentul excepțional”, o convingere după care ne ghidăm zi de zi.

În timp ce multe dintre aceste talente excepționale se regăsesc „acasă” în orașe ca București, Cluj sau Brașov, majoritatea sunt încă distribuite în întreaga lume, cu un număr mare concentrat în San Francisco, Seattle, New York, Londra, Berlin și Zurich. În demersul nostru dedicat excelenței, am dezvoltat „Atlasul Carbon” pentru a mapa amploarea diasporei IT românești la nivel global. Ne conectăm în mod activ cu aceste comunități de talente atât online, cât și în persoană ori de câte ori vizităm aceste orașe. E greu de estimat numărul exact al inginerilor întâlniți personal de echipa noastră de la începutul anului 2018, însă, de-a lungul anilor, am avut peste 1.000 de întâlniri informale în stilul lui Paul Graham de a „face lucruri care nu sunt scalabile” (dar care sunt esențiale în stadiul de early stage pentru orice business).

Dezvoltarea inițială a acestor rețele de experți a pus bazele a ceea ce urma să se întâmple, fiind în continuare un element central în strategia Carbon. Rolul lor a fost decisiv atunci când Bolt, serviciul de ride-sharing, ne-a contractat pentru a le dezvolta centrul local de tehnologie, permițând unicornului european să se extindă pe o nouă verticală – Food Delivery. Astfel, prin accesarea rețelei noastre din diaspora am adus acasă peste 25 de ingineri de elită din colțuri ale lumii precum San Francisco, Oslo, Londra și chiar Singapore pentru a se alătura echipei Bolt din București. Profilurile lor depășeau standardul local, fiind de fapt parte din top 1% dintre inginerii de software globali care lucrau la companii precum Google, Meta, Palantir și Amazon. Acest lucru a marcat, fără îndoială, începutul unei noi ere pentru piața IT românească. Pentru prima dată în istorie, cele mai strălucite minți din domeniul IT din diaspora, se întorceau acasă în număr mare.

Pe măsură ce pandemia COVID-19 s-a desfășurat în acel an, numărul profesioniștilor care se întorceau în țară a crescut exponențial, iar Carbon a devenit tot mai atractiv pentru ingineri, oferindu-le oportunități avantajoase de telemuncă. Am devenit cunoscuți pe piața locală de talente ca furnizorul de referință care putea asigura salarii competitive la nivel local pentru inginerii seniori, între 120.000 și 200.000 de dolari pe an, contractând remote pentru companii din SUA, un scenariu rar întâlnit înainte de 2019. În calitate de intermediari între talentele de excepție și oportunitățile de telemuncă, Carbon și-a câștigat rapid reputația de a fi partenerul de recrutare preferat pentru cele mai bune talente din Europa de Est.

Chiar dacă suntem doar un element în marele proces de stopare și inversare a emigrației de talente care a marcat România de-a lungul anilor, rolul nostru în acest demers rămâne semnificativ. Cu toate acestea, jumătatea mea românească, patriotică de altfel, este mândră de efortul depus pentru a ajuta mulți dintre acești mari oameni să se întoarcă acasă, unde contribuie la creșterea economică a țării prin reinvestirea veniturilor obținute cu greu.

Care este viziunea ta asupra viitorului?

Am legat numeroase prietenii cu diverși oameni de afaceri în timpul anilor petrecuți în București și suntem cu toții de acord că această schimbare de direcție este aici pentru a rămâne. Unul dintre cei mai prosperi antreprenori din România, al cărui nume nu-l voi dezvălui, intenționează să înființeze un fond de investiții de 100 de milioane de dolari pentru a finanța zeci de startup-uri locale. El mi-a cerut personal ajutorul pentru a atrage consultanți de management și bancheri de investiții din întreaga diaspora, cu scopul de a-i transforma în antreprenori care să ghideze aceste inițiative în faza incipientă de dezvoltare.

Un lucru pe care l-am admirat întotdeauna la cultura românească a fost orientarea către familie. Adesea aud de la cei care se întorc acasă că pur și simplu au dorit să fie mai aproape de familie și de părinți, aflați acum la vârste înaintate. Uneori, natura mai caldă a culturii latine poate îngreuna adaptarea completă a multor români în societăți cu un temperament diferit, precum cele britanice sau elvețiene.

Compromisul pe care mulți l-au făcut în a fi departe de familie în căutarea unor oportunități mai bune de muncă și de viață devine încetul cu încetul o chestiune a trecutului. Sunt convins că tot mai mulți români vor continua să se întoarcă acasă. Reîntorcându-se, nu numai că alimentează economia locală cu banii câștigați în străinătate, dar și cu perspective noi, iar pentru unii, aspirații antreprenoriale și/sau politice.

În dorința de a evidenția acest trend în creștere, Carbon organizează un eveniment intitulat “Technology Brainwaves” la sfârșitul lunii aprilie. Vom aduce împreună pe aceeași scenă foști lideri ai diasporei din sfera tech și business pentru a-și împărtăși poveștile personale despre motivul pentru care s-au întors în țară și pentru a discuta strategii de atragere a și mai multor români talentați înapoi acasă. Evenimentul va putea fi urmărit live pe pagina noastră de YouTube.