De ce se întorc tinerii în România

Alexandra Sasu a urmat un Masterat în Studii Sud-Est Europene în Germania, la Universitatea Friedrich-Schiller din Jena. A revenit în ţară şi, la două-trei luni, s-a angajat în cadrul unei multinaţionale în departamentul de servicii clienţi pentru Germania, Austria şi Elveția. Apoi a lucrat doi ani pentru una dintre cele mai mari companii de petrol şi gaze din România. Acum îmbină corporaţia cu munca pentru un ONG, tocmai unul care se ocupă de tineri –Liga Studenţilor Români în Străinătate. „Am ales să mă întorc pentru că România, săraca ţară bogată, are un potenţial uriaş pe care, din păcate, nu îl valorificăm. M-am întors pentru că aşa am simţit şi pentru că alături de organizaţii precum Liga Studenţilor Români din Străinătate cred că putem face schimbări mici cu impact major pe termen lung.“ Darian Ursoi a studiat la Warwick Business School în Marea Britanie şi a făcut internship-uri la firme de top, precum Microsoft sau J.P. Morgan. S-a întors însă pentru a lucra în consultanţă strategică, „pentru că e un domeniu în care te confrunţi cu majoritatea problemelor pe care le pot avea business-urile dintr-o multitudine de industrii“. Consideră că astfel beneficiază de o curbă de învăţare rapidă şi de o dinamică a proiectelor de care, cel mai probabil, nu ar fi putut beneficia în Marea Britanie. „Cu certitudine remuneraţia este un criteriu important în momentul în care îţi alegi un job. Există, însă, alte criterii şi mai importante. Personal, am căutat un job şi o companie care să mă provoace intelectual în mod constant, în care să învăţ lucruri noi în fiecare zi şi care să mă scoată din zona de confort“, spune el. Luiza Bălăceanu lucrează ca director de dezvoltare la ONG-ul Teach for România, o organizaţie care recrutează cei mai valoroși tineri români, îi pregătește ca învățători sau profesori model și îi sprijină pentru a deveni lideri în educație. Ea se ocupă de atragerea de resurse materiale şi financiare şi spune că nu a rămas în Franţa, unde a avut o bursă Erasmus, pentru că nu avea aceleaşi opţiuni ca în ţară. „Îmi doresc să rămân în zona societăţii civile şi să lucrez la proiecte care îmi permit să fiu aproape de beneficiari“, spune ea. De ce nu se întorc ? Vezi cine i-a adus în ţară pe Luiza Bălăceanu şi Darian Ursoi Citeşte materialul in ediţia specială Forbes din 8 septembrie, "Şcoala de după şcoală" De ce nu se întorc Dezvoltarea unei cariere în România continuă să se situeze ca opţiune sub eventualitatea unei cariere peste hotare. Proporțiile care indică orientarea profesională către străinătate sunt mai mari decât procentele care indică orientarea profesională către România, arată studiul LSRS, iar diferențele dintre acestea sunt în continuare însemnate (de la 15% la 40%). Mediul guvernamental și politic sunt principalele puncte negative ale României, iar corupția la nivel înalt, clasa politică nereprezentativă, mica corupție și nivelul scăzut de salarizare îi fac să se gândească de cel puţin două ori înainte de a se întoarce. De asemenea, participanţii la studiu cer recunoașterea completă a diplomelor, programe speciale de internship, fellowship & traineeship, proceduri de recrutare online şi târguri de cariere. În alegerea postului, pentru tineri este foarte importantă perspectiva avansării în carieră, urmată de activitatea specifică postului și de posibilitățile de dezvoltare profesională şi oferta salarială. Vezi aici ediţia specială Forbes din 8 septembrie, "Şcoala de după şcoală"