Directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a afirmat că România „a reuşit” în ultimii 15 ani să creeze un mediu „foarte ostil” dezvoltării industriei farmaceutice.
Precizările au fost făcute după ce ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a remarcat că în România nu se produce niciun medicament inovativ şi a pledat pentru implicarea universităţilor de medicină în această zonă de cercetare-dezvoltare.
Dan Zaharescu a vorbit, de asemenea, despre o „politică extrem de rigidă şi de constrângătoare de preţuri” şi despre „politica de suprataxare” prin taxa clawback.
„Domnul ministru se întreba de ce nu există măcar un produs inovativ fabricat în România. Răspunsul este: mediul ostil a pus pe fugă investitorii. A existat o companie multinaţională producătoare de medicamente inovative, care, în perioada 2006 – 2008, a investit sume importante în România, într-o capacitate de producţie, pe care a fost nevoită să o închidă apoi, în 2014, şi între timp să şi dispară din România”, a spus el, în cadrul unei conferinţe organizată de ARPIM.
Starea de sănătate proprie și a familiei reprezintă principala sursă de îngrijorare a românilor, arată un sondaj INSCOP publicat la sfârșitul lunii septembrie, cu 8% peste creșterea prețurilor. În spatele acestei îngrijorări există numeroase motive: accesul foarte întârziat la medicamente, subfinanțarea sistemului de sănătate și una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană.
„Sănătatea românilor nu este o cheltuială, este o investiție în societate și în economie, iar guvernanții din prezent și din viitor au o oportunitate unică de a prioritiza măsurile identificate la nivel european și de a-și atrage parteneri strategici pentru a îmbunătăți rezultate de sănătate”, a declarat și Cecilia Radu, Președinte ARPIM.
Datele oferite de Comisia Europeană în cel mai recent raport din seria „State of Health” (2022) arată că, în România, cheltuielile pentru sănătate ca alocare din PIB sunt printre cele mai mici dintre țările UE. În 2020, România a cheltuit 6,3% din PIB pentru sănătate, în timp ce media țărilor UE este de aproximativ 10%.
Și speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa: a treia cea mai mică speranţă de viaţă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum arată datele de la Eurostat. Astfel, durata medie de viaţă a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022, pe când la nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani.
În plus, timpul de așteptare al pacientului român pentru accesul la medicamentele inovatoare continuă să crească an după an: în prezent, din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%. Pentru aceste medicamente timpul de așteptare a ajuns la 918 zile.