Exporturile perturbate, seceta, refugiații de hrănit și prețurile record la îngrășăminte alimentează insecuritatea alimentară la nivel mondial.
Zeci de milioane de oameni, din Europa până în Asia, Africa și Orientul Mijlociu, ar putea deveni tot mai înfometați în acest an din cauza unei combinații sumbre de factori agravată semnificativ de războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina.
Conflictul, care implică două țări care produc împreună aproape o treime din grâul mondial, a contribuit la creșterea prețului global al cerealelor cu 21% în doar ultimele 10 zile. Vremea extremă, așa cum este cazul secetei persistente din America de Nord, creșterea prețului combustibililor și a îngrășămintelor, nevoia de a hrăni un număr tot mai mare de refugiați strămutați de război, precum și schimbările climatice, vor contribui la amenințarea în creștere a foametei în 2022.
Soluțiile pe termen scurt sunt greu de găsit. Nutrien, cel mai mare producător de îngrășăminte din lume, a declarat că intenționează să crească producția cu 20%, dar prețurile au fost atât de mari încât mulți dintre cultivatorii din lume nu își vor putea permite să le achiziționeze. Înainte de războiul din Ucraina, 26 de milioane de refugiați, cel mai înalt nivel din istorie, se bazau pe o rețea de ajutor și organizații guvernamentale pentru hrană. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a creat încă aproximativ 10 milioane de refugiați. World Food Programme, filiala de asistență alimentară a ONU, se așteaptă la o creștere a costurilor sale cu 71 de milioane de dolari pe lună numai din cauza conflictului. Organizația spune că a fost deja nevoită să reducă rațiile în Yemenul lovit de foamete, unde peste 16 milioane de oameni suferă de nesiguranță alimentară, potrivit Forbes.com.
Orientul Mijlociu și Africa de Nord sunt deosebit de vulnerabile la prețurile mai mari la alimente, potrivit World Food Programme. Libanul importă aproximativ jumătate din grâul său din Ucraina, iar pentru Tunisia procentul este de 42%, în timp ce pentru Yemen este de 22%. Rusia a redus deja exporturile de grâu și porumb, iar ministrul ucrainean al agriculturii a declarat marți că recolta sa de primăvară ar putea fi la jumătate față de nivelul la care se aștepta țara înainte de invazie. Ucraina a suspendat totodată exporturile de carne, vite, sare, zahăr, hrișcă, ovăz, mei și secară.
La factorii care au afectat agricultura globală se adaugă și costul ridicat al îngrășămintelor. Prețurile îngrășămintelor cu azot au crescut de patru ori, în timp ce prețurile la fosfat și potasiu au crescut de peste trei ori din 2020. Nutrien a spus că își extinde exploatarea din sudul Canadei, o sursă esențială de potasiu, pentru a ajuta la compensarea a ceea ce ar putea fi un deficit global din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, un mare exportator al acestor mărfuri.
Între timp, la începutul acestei luni, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va sprijini mai multe investiții în infrastructura alimentară.
„Europa și, de asemenea, Africa vor fi foarte profund destabilizate în ceea ce privește alimentele din cauza a ceea ce nu poate fi plantat acum în Ucraina”, a spus Macron pe 11 martie. „Va trebui să ne pregătim pentru asta și să ne reevaluăm strategiile de producție pentru a ne asigura alimentele, suveranitatea, dar și pentru a putea defini o strategie privind foametea din Africa.”
Securitatea alimentară ar trebui să aibă aceeași prioritate ca securitatea energetică, a spus Graham Gordon, șeful de politici din Marea Britanie la Catholic Agency for Overseas Development, a doua cea mai mare rețea umanitară din lume, după Crucea Roșie. „Am avut doi ani în care lanțurile de aprovizionare nu au funcționat”, a spus Gordon. „Cum putem regândi mâncarea și cum putem face eforturi pentru o mai multă suveranitate alimentară?”