2. Nu știm sigur, așa că lăsăm „doar ce e sigur”.
Nu e nevoie să apelezi la presupoziții sau la ședințe de spiritsm ca să ai un profil autentic de consumator; e nevoie doar de cercetare (observație atunci când nu e buget, mai amplă atunci când dorești neapărat procente) și de exerciții de bun simț și empatie. E foarte posibil ca segmentul vizat sa aibă nevoie de confirmări din partea celorlalți, să trebuiască să viziteze administrații financiare cu reguli imposibile, să vrea să slăbească fără să depună mult efort sau să participe la petreceri de burlaci dubioase.
3. E mai bine să scriem “pe pozitiv”.
„Pe pozitiv” o să te conducă la o campanie aspirațională. Pe care consumatorii au mai văzut-o și pe care o plasează mental la categoria „nice to have”. „Pe negativ” o să te ducă la o campanie care-i atinge în mod genuin, care-i mișcă pentru că vorbește despre o realitate imediată.
Campaniile eficiente ale ultimilor ani au dramatizat tot mai mult tensiuni, emoții, trăsături, stări precum egoismul, lașitatea, precauția, mediocritatea sau invidia (o mare parte din campaniile premiate la Cannes & EuroEffie sunt exemple excelente de construcție „pe negativ”).
Legenda spune că, în medie, un publicitar are o rată de succes de 1 la 10 idei (deși nu mă bazez pe nimic factual, sper în secret că ideile care nu primesc aprobare sunt cele pornite din acest “template de consumator”).
În acest contextul, este cu atât mai lăudabil orice demers pe care-l fac managerii, cercetătorii și publicitarii români în a prezenta povești reale ale consumatorilor, cudefectele și tensiunile lor.
Cuplurile nu sunt unanim perfecte. Cuplurile mai si negociaza lucruri în relație. Femeile nu sunt veșnic acaparate de treburile casei, mai și răbufnesc sau iau mai si pauze. Domnii nu sunt toti inabordabili și frumoși. Mai exista și bărbați cu incertitudini și cu mâini bătătorite de muncă.
Cifrele, pe categorii diferite, arată că acest curaj face bine la profit. „Pe pozitiv”.