Cei 4,4 milioane de clienți reprezintă 56,4% din totalul populație urbane din România, cu vârste între 14 și 64 de ani. Prin „accesarea de servicii bancare” se înțelege orice fel de serviciu bancar la care au apelat români (depozite, cont curent, credite, card de credit, etc).
Ponderea clienților bancari din totalul populației urbane, în anul 2017, a fost mai mare cu 1,3 puncte procentuale față de anul 2015. Așadar, se poate spune că, în ultimii doi ani, a crescut numărul orășenilor care au devenit clienți ai băncilor. Mai mult, cifrele din SNA Focus pentru ultimii 10 ani arată o dinamică ce reflectă frământările care au avut loc în societatea românească.
Astfel, în 2007, un an de boom economic în România, când creditele se dădeau ca pâinea caldă, „cu buletinul” (ce vremuri!), ponderea clienților bancari a fost de 45,8% din totalul universului studiat (urban, 14 – 64 de ani). (Vom prefera în această analiză cifrele în procente pentru că populația a scăzut accentuat în ultimii patru ani și volumul universului studiat diferă, conform ultimului Recensământ.)
Peste doi ani, când România intra în criză, iar consumatorii, bancherii și guvernanții erau buimaci, neștiind ce li se întâmplă, cifra procentuală a clienților bancari era de 49,6%.
În 2011, adică în miezul crizei economice, procentul clienților bancari era de 55,2%. S-ar putea spune că românii n-au fugit de bănci, ba dimpotrivă! În realitate, băncile și-au diversificat serviciile, din ce în ce mai mulți români primind salariile pe card. În 2013, se înregistrează un mic recul față de 2011, ponderea clienților fiind de 54% din totalul populației urbane (14 – 64 de ani). De la această valoare, accesarea serviciilor bancare a crescut până-n 2017, la valoarea amintită mai sus: 56,4%.
Oricum, faptul că puțin peste jumătate din populația urbană din România accesează servicii bancare reflectă un „capitalism” slab dezvoltat sau, ca să parafrazăm o sintagmă din „Epoca de Aur”, un „capitalism în curs de dezvoltare”.
Până la urmă, sistemul bancar, bun sau rău, mai solid sau mai firav, admirat sau hulit, reprezentă baza capitalismului. Fără bănci, capitalismul și piața liberă nu se pot dezvolta. Dacă nu vă plac bancherii, duceți-vă la cămătari!
Mult mai elocventă este dinamica creditelor din ultimii 10 ani. Studiul SNA Focus arată că, în 2017, 12,1% dintre orășenii au declarat că au cel puțin un credit (de consum, ipotecar, etc), reprezentând 947.000 de persoane. În urmă cu 10 ani, ponderea celor cu credite era de 22,7%, adică 2,04 milioane de persoane. (Dacă este să comparăm valoarea numerică, trebuie să ținem cont de scăderea substanțială a populației din ultimii 10 ani!)
Apetitul românilor pentru credite a scăzut constant din 2007, de la 22,7% la 12,1% în 2017, fără niciun an de revigorare sau vreun semn de creștere. Așadar, într-un deceniu s-au pierdut 10,6 puncte procentuale.
Un alt amănunt interesant din studiul BRAT îl reprezintă numărul de români care au acces la serviciul de internet banking.
În 2017, circa 272.000 de orășeni au declarat că apelează la internet banking, adică 3,5% din populația urbană. Un procent foarte mic, acest lucru denotă lipsa de încredere în tranzacțiile pe mediul digital. În urmă cu 10 ani, procentul celor care accesau acest serviciu era doar 0,7%, adică 62.000 de persoane.
BRAT este organizația industriei de media din România care măsoară audiența presei scrise și a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) și monitorizează investițiile în publicitate (presa scrisă, online, radio și outdoor).
