Proprietarul celei mai mari plantații viticole din Transilvania (Jidvei), Claudiu Necșulescu, pariază pe agroturism ca strategie principală de business pe termen lung. Dacă afacerile familiei Necșulescu au demarat în anii ‘90 cu exportul de animale și au continuat în exporturi, cu cereale, utilaje agricole, mobilă sau containere, în era vitezei și a tehnologiei, după zeci de ani de activitate cu preponderență în industria vinului, business-ul Jidvei începe să se consolideze prin dezvoltarea de noi zone în domeniul agricol.
De mai bine de un an, producătorul român de vinuri cultivă, la nivel local, legume și fructe. La acest moment, în grădina castelului Bethlen-Haller din localitatea Cetatea de Baltă se cultivă legume precum morcov, castraveți, ceapă, salată, ridichii, varză de mai multe soiuri pe o suprafață de 4 hectare și pe alte 2 hectare sunt plantate fructe – zmeură, căpșune, afine, merișoare și aronia.
De asemenea, Jidvei mai deține și o fermă de 800 de găini și un efectiv de peste 100 de iepuri. „În cadrul fermei noastre, mai avem și 25 de cai pentru a susține activități de echitație. Totodată, pentru a oferi turiștilor care vin în vizită sau în sejururi la castelul Bethlen-Haller o experiență cât mai frumoasă, ne propunem să furnizăm restaurantului castelului legume, fructe și produse proaspete din producția proprie”, a explicat pentru Forbes România, Gabriel Todor, coordonatorul fermei.
Practic, toți acești pași reprezintă etapele primordiale în punerea pe picioare a business-ului integrat, pentru ca în următorii doi ani, să se realizeze o distribuţie door-to-door cu produsele proprii marca Jidvei.
Iar aceste etape nu se dezvoltă orișicum, ci pe o bază istorică de poveste a unuia dintre cele mai impunătoare castele de pe plaiurile mioritice: castelul Bethlen-Haller din localitatea Cetatea de Baltă.
Preluat, după retrocedare, de familia Necșulescu, castelul a renăscut cu un preţ de aproape două milioane de euro.
„Bethlen-Haller din localitatea Cetatea de Baltă a fost construit de tatăl cancelarului Transilvaniei, Miklos Bethlen, între anii 1560 şi 1624, și de-a lungul secolelor, castelul a cunoscut perioade de glorie, dar şi de decădere”, povestesc reprezentanții Jidvei. A fost moştenit, donat, pierdut la cărţi, confiscat de autorităţi, răscumparat şi renovat, ajungând astfel să bifeze în portofoliul său peste 45 de proprietari.
Castelul este construit în stil renascentist francez, cu 4 turnuri circulare de apărare în cele 4 colțuri, un turn octogonal pe una dintre fațade. Castelul își prezintă zidurile masive, construite din cărămidă și piatră, conferindu-și astfel acea notă de mister ce stârnește curiozitatea de a-l explora și de a-i asculta povestea.
În anul 1770 a fost construită partea de frontispiciu prin care acum se face accesul la etajele superioare. Până la acel moment, se urca pe o scară de lemn construită în spirală, fără nicio îmbinare metalică pe care turșiti o pot vedea și azi. Castelul are 3 nivele. „Castelul a fost construit ca unul de vânătoare, ca unul de agrement și nu ca unul de apărare. În perioada comunistă, castelul a aparținut I.A.S.-ului Jidvei. După revoluție, a fost retrocedat descendentului familiei Haller și ulterior, a devenit proprietatea privată a familiei Necșulescu. Din 2000 până în 2003, castelul a început să fie renovat parțial. Amprenta sa este de 890 de metri pătrați, iar domeniul este de 10 hectare”, a completat intendentul castelului.
Continuând incursiunea, descoperim că la catul cel mai de jos, de sub pământ se ajunge pe o scară din bârne masive de lemn de stejar ce datează din anul 1560 și care te poartă către sala de degustare.
Aici, în localitatea Cetatea de Baltă, tărâmul castelului de odinioară se îmbină aproape perfect cu cel al lumii moderne unde-și continuă activitățile recurente unul dintre cei mai cunoscuți producători de vinuri din industria locală. Iar acest aspect este bine conturat de amprenta pe care o oferă tehnologia de ultimă generație folosită de Jidvei la crama Tăuni. O cramă construită în exterior în anul 2014 și a cărei eficiență se resimte în reducerea costurilor față de cele pe care le generează o cramă clasică.
Potrivit reprezentantilor Jidvei, eficiența acesteia se traduce printr-o reducere a costurilor cu până la 15%. La doar câțiva kilometri de crama Tăuni, Jidvei deține o parcelă de traminer roz, un soi de struguri ce reprezintă materia primă a unui produs nou pe piața locală a vinului și pe care specialiștii îl denumesc „Ice Wine”/Eiswein. Ice Wine-ul este un vin desert cu aromă și miros puternice de trandafir, cu un rest de zahăr foarte mare și cu un conținut de alcool de 11,5 grade.
La începutul lunii decembrie 2018, au fost recoltate 18 tone de pe cele 5 hectare cu traminer roz păstrate special pentru Eiswein. „Eiswein-ul poate fi obținut doar în condiții speciale, de climat rece. Strugurii înghețați sunt recoltați manual, la o temperatură de minimum -5 grade Celsius”, a punctat Sorin Burnete, inginer tehnolog Jidvei.
În cifre, astăzi, Jidvei înseamnă 24.000 de tone de struguri recoltați anual – 700 de tone de struguri procesați pe zi în perioada culesului, dintre care 200 de tone sunt aromați, iar 500 nearomați. De asemenea, compania vinde în prezent peste 15 milioane de sticle pe an.
Inițial, familia Necşulescu a pornit afacerea cu cele 650 de hectare cumpărate de la stat, pentru ca în prezent să dețină 2.500 de hectare (dintre acestea 120 de hectare sunt destinate soiurilor de struguri negri).
Plantațiile viticole Jidvei, situate pe Valea Târnavei Mici (judeţul Alba), la jumătatea drumului dintre Blaj şi Târnaveni, în arealul Podgoriei Târnave, reprezintă cea mai mare suprafață cultivată cu viță-de-vie din România și Europa cu proprietar unic.
Jidvei este unul dintre marii producători de vin de pe piaţa locală, recunoscut pentru gamele Castel, Nec Plus Ultra, Tezaur, Grigorescu, Owner’s Choice și Mysterium. Cu peste 70 de etichete în portofoliul său, compania Jidvei produce în prezent vinuri liniştite, vinuri spumante, vinars şi must.