Antreprenorii care vor să fie scutiți de plata datoriilor fiscale cu până la 50%, iar restul să intre pe un calendar de eșalonare trebuie să aibă în vedere două termene importante: notificarea organului fiscal până la 31 martie 2021 și depunerea documentației solicitate până la 30 iunie 2021.
Documentația include planul de restructurare și testul creditorului privat, ambele realizate de un expert independent cerut de lege.
“Toate costurile aferente implementării acestei măsuri – inclusiv cele cu consultanța, cu evaluarea activelor, realizată de un expert ANEVAR independent etc. – trebuie să aibă sens economic în raport cu beneficiile obținute prin valoarea reducerii datoriilor fiscale si impactul generat în cash-flow-ul și activitatea companiei”, a declarat Vlad Năstase, Președintele Asociației de Turnaround Management și CEO Concilium la cererea Forbes România.
Așadar, compania poate beneficia de ștergerea accesoriilor cumulate și de amânarea la plată cu până la jumătate din principalul datoriei fiscale – urmată de ștergerea sumelor amânate la plată, dacă planul de restructurare se încheie cu succes.
“În funcție și de sustenabilitatea cash-flow-ului companiei și de suma care se achită de companie ca pre-condiție de eligibilitate pentru aprobarea restructurării – pragurile sunt de 15%-10% sau de 5% din debit, iar discount-ul poate să fie de 50%-40% sau 30%”, explică Vlad Năstase.
Pe de altă parte, președintele Asociației de Turnaround Management consideră că restructurarea datoriilor fiscale e mai eficientă dacă face parte din pachetul general de restructurare a afacerii în afara insolvenței pentru că, astfel, asigură creșterea șanselor de continuitate a business-ului și salvarea locurilor de muncă.
Ce cuprinde planul de restructurare?
Analiza pieței în care operează compania – indicatorii principali, concurența, poziționarea, factorii de succes și analiza companiei implicate în procedură, adică a patrimoniului acesteia: active fixe, curente, datorii, diagnoză financiară (solvabilitate, lichiditate, profitabilitate), P&L, profitul liniei principale de business și a celor adiacente etc. Alte capitole ale planului examinează motivele care stau la baza dificultății financiare a business-ului, dar și care exclud compania de la aplicarea altor măsuri prevăzute în Codul Fiscal. “În cele din urmă, recomandă acțiunile de restructurare specifice, legate de optimizarea modelului de business, personal, costuri, recuperarea creanțelor ș.a.m.d. – dar și un calendar de implementare a planului și previziuni legate de impactul pe care l-ar putea genera”, mai spune Vlad Năstase.
Practic, graficele prevăzute în planul de restructurare trebuie să țină cont de ce poate business-ul să susțină prin cash-flow, pentru că testul creditorului privat prudent reprezintă percepția Statului asupra sanselor de recuperare. “Acesta, fiind creditor, trebuie să înțeleagă că prin implementarea planului societatea plătește astfel mai mult din datoria pe care o are față de Stat decât într-un scenariu care prevede insolvența, falimentul, valorificarea activelor”, continuă el.
Ce companii sunt eligibile?
Pot aplica companiile private sau de stat care nu sunt eligibile pentru alte măsuri prevăzute în acest sens în Codul Fiscal și care nu sunt în insolvență – cu excepția debitorilor în insolvență din 30.09.2018 și care ies din această procedură până la data emiterii deciziei de restructurare. “Ca să fie eligibile, societățile trebuie să fie cu datoriile curente plătite la zi, până la data la care se depune planul de restructurare. Se mai solicită și un test pozitiv al creditorului privat prudent, care se finalizează și în baza planului de restructurare”, precizează CEO-ul Concilium.
Extinderea termenului de aplicare pentru această măsură se va face în funcție de numărul total al companiilor care se înscriu până la data de 31.03.2021, raportat la cele care ar putea îndeplini criteriile generale de pre-eligibilitate. Termenul a fost extins deja de două ori de la emiterea inițială a Ordonanței. “Statul poate extinde termenul, având tot interesul să încurajeze restructurări în afara procedurii de insolvență”, subliniază acesta.
Antreprenorii care nu sunt eligibili să aplice pentru această măsură, pot analiza prevederile Ordonanțelor de Urgență 181/2020 sau cele din OUG 169/2020.
“E important de estimat impactul acestor măsuri de restructurare a datoriilor fiscale pe cash-flow și e vital pentru afacere ca rezultatele oricărui proces de această natură să fie pus în ansamblul unei analize complexe de business, mai ales în ce privește companiile medii și mari. Rezultatul analizei de business și a cash-flow-ului va da, printre altele, răspunsuri specifice companiei în cauză pentru adoptarea măsurilor necesare evitării unei situații de insolvență”, spune Vlad Năstase.
Măsura prevăzută în Ordonanța de Urgență 6/2019 reprezintă și un demers al statului de a sprijini companiile afectate de criza sanitară. Însă, pandemia nu este singurul factor care generează stres în rândul antreprenorilor.
“În general, companiile știu că ajung într-o situatie în care au nevoie de o astfel de restructurare dacă urmăresc o serie de indicatori de avertizare timpurie cu privire la degradarea stării societății. De exemplu: au avut o eșalonare a datoriilor fiscale care n-a fost respectată, sau au acumulat un debit uriaș care nu va putea fi plătit și sunt conștienți de faptul că facilitățile pe care le-a acordat Statul în acest sens au ajuns la final, va veni momentul plății și se întreabă dacă au de unde să achite”, punctează CEO-ul.
De asemenea, e un semnal clar și dacă băncile, în procesul obișnuit de monitorizare a performanței financiare ale unor companii, au observat degradări ale indicatorilor de performanță și au început să poarte proactiv discuții cu clienții cu privire la identificarea soluțiilor. “Recomandarea mea pentru antreprenori și manageri e să facă acum, împreună cu un specialist, o diagnoză generală cu privire la starea “de sanătate” a companiei și a primelor măsuri de luat pentru a depăși momentul critic din primul și al doilea trimestru al acestui an”, mai spune Vlad Năstase. În opinia lui, Guvernul ar putea ajuta mediul de business și prin promovarea unor politici pentru susținerea creșterii afacerilor, pe lângă cele destinate doar supraviețuirii acestora.
“Avem nevoie de cât mai mulți “campioni naționali” în fiecare industrie, dar și de jucători cu ambiții de dezvoltare si expansiune regională – contextul mondial actual poate accelera acum acest proces. Și asta cu atât mai mult cu cât contextul mondial actual de repoziționare a lanțurilor de aprovizionare le poate ajuta să se așeze pe harta regională ca opțiuni viabile pentru rețele de business importante”, atrage el atenția.
“Măsurile de sprijin care au fost eficiente trebuie prelungite – cel puțin pentru anumite sectoare-cheie – ca să evităm anularea efectului benefic obținut până acum”, conchide Vlad Năstase.