Ministerul Energiei a convocat, cu o zi în urmă, o discuție tehnică cu principalii operatori din piața carburanților, după suspendarea livrărilor de petrol din Kazahstan prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre principalele surse de țiței pentru rafinăriile din regiune, inclusiv pentru România.
Autoritățile au explicat că analizează toate scenariile pentru asigurarea aprovizionării cu carburanți, inclusiv utilizarea rezervelor strategice, dacă situația se va agrava, în condițiile în care aproximativ trei sferturi din necesarul de țiței al României provine din import, iar mai mult de jumătate din aceste volume sunt livrate de Kazahstan.
Discuțiile au fost organizate după suspendarea încărcărilor de petrol în terminalul CPC din Novorossiisk, în urma atacurilor cu drone asupra unor petroliere aflate la încărcare, eveniment care a întrerupt principala rută de export a petrolului kazah către piețele internaționale. În paralel, autoritățile urmăresc evoluția prețurilor internaționale ale petrolului și ale produselor petroliere, în condițiile în care conflictul din Golf continuă să pună presiune asupra piețelor.
Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a dat de înțeles că motivele pentru care s-ar putea ajunge la o eventuală penurie sunt mai complexe. Astfel, conform acestuia, există anumite întârzieri în transportul pe cale ferată dinspre terminalul Oil Terminal către depozitele din Vestul țării, întârzieri generate de lucrări de infrastructură și de fluxul crescut de trenuri de persoane în perioada estivală, dar există mobilizare pentru mutarea activității pe timp de noapte și pentru a se găsi soluții de a reduce timpii de așteptare.
Șocuri succesive: de la costuri logistice mai mari până la deficit comercial
Pe de altă parte, chestionată asupra efectelor pe care le poate avea suspendarea importurilor de petrol kazah asupra economiei românești, consultanta fiscală Veronica Duțu a explicat pentru Forbes România faptul că ar exercita presiuni imediate asupra prețurilor la pompă, în condițiile în care reducerea producției la Petromidia (aproximativ 40% din capacitatea națională) ar forța România să importe carburanți gata rafinați (Grecia, Italia, Turcia, printre alte surse).
În acest sens, de altfel, chiar situația monitorizată de Forbes România în ziua de 24 iulie 2026 la una dintre pompele din București (vezi foto) readuce în discuție maximele înregistrate în martie 2026, când motorina standard a depășit temporar 10 lei/litru, iar benzina standard s-a apropiat de 9,5 lei/litru. Astfel, pe 23–25 martie 2026, motorina standard a trecut de 10 lei/litru în mai multe benzinării (de exemplu, unele stații Rompetrol din București afișau între 9,95 și 10,04 lei/l, iar ulterior și alte rețele au depășit pragul), potrivit datelor centralizate la acel moment de platformele de monitorizare a prețurilor, iar benzina cu cifră octanică 95 a ajuns în jur de 9,5 lei/litru.
Totodată, mai spune Veronica Duțu, vor exista costuri logistice suplimentare: carburanții din import vin cu costuri de transport mai mari, ceea ce ar putea crește prețul benzinei și motorinei cu un procent estimat între 15% și 25% în prima fază, estimare ce are ca punct de referință evoluția din primăvara anului 2026, când, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perturbării fluxurilor petroliere, motorina standard a înregistrat o creștere de aproape 20%. Cât despre cazul de față, continuă conusltanta fiscală, deși contextul este diferit, precedentul arată amplitudinea pe care o pot avea scumpirile atunci când piața se confruntă cu perturbări majore ale aprovizionării.
Iar pe de altă parte, adaugă aceasta, vom putea vorbi despre presiuni inflaționiste mai largi, deoarece motorina propulsează transportul de marfă și activitățile agricole, astfel că scumpirea ei s-ar transmite rapid în costurile de transport și, ulterior, în prețurile bunurilor de larg consum și ale alimentelor, dar și despre efecte fiscale la nivel macroeconomic, cu consecințe inclusiv asupra deficitului comercial.
Astfel, arată consultanta fiscală, se va putea vorbi inclusiv despre o accentuare a deficitului comercial, din moment ce, în loc să importăm țiței brut (mai ieftin) și să exportăm produse petroliere, România ar deveni un importator net de produse finite scumpe.
De potențialele efecte nu scapă nici cursul valutar sau piața muncii
De asemenea, continuă aceasta, impactul s-ar vedea și în scăderea încasărilor din taxe. Ca atare, blocarea totală sau parțială a activității Petromidia ar putea însemna pierderi masive pentru bugetul de stat din impozitul pe profit, contribuții sociale și alte venituri asociate activităților economice din sector.
Totodată, Veronica Duțu explică faptul că ar exista presiune și pe cursul leu/euro, din moment ce volumul uriaș de valută necesar pentru a cumpăra rapid carburanți de pe piața internațională ar putea contribui la deprecierea leului, mai ales într-un context în care deficitul comercial reprezintă deja o vulnerabilitate pentru economie.
În continuare, aceasta indică și scenariul unei vulnerabilități a lanțurilor de distribuție și a transporturilor. Astfel, continuă ea, ar putea exista deficit regional de motorină, în condițiile în care zona de sud-est a României și Republica Moldova sunt alimentate într-o măsură importantă din producția de la Midia, ceea ce înseamnă că o suspendare ar crea blocaje logistice în aprovizionarea stațiilor de distribuție.
Nu în ultimul rând, consultanta fiscală vede și costuri majore pentru transportatori, din moment ce companiile de logistică rutieră, deja afectate de marje mici de profit, vor transfera costurile către clienți sau vor reduce flotele active. La acestea s-ar putea adăuga și efecte asupra pieței muncii, având în vedere că rafinăria Petromidia și companiile din grupul Rompetrol au mii de angajați direcți și subcontractori. În paralel, combinația dintre carburanți mai scumpi și utilități ridicate ar putea afecta suplimentar puterea de cumpărare și consumul populației, unul dintre principalii factori ai creșterii economice.
Foto: Forbes România
