Cautare




, Contributor

Managing Partner al Social Innovation Solutions, Fondator al Future Makers și al conferințelor Future Summit și Future Talks.

Tech |
|

Cui îi este frică de digitalizarea economiei?

Deși valul digitalizării a venit cu multe speranțe în materie de business și dezvoltare, în ultimii ani subiectul a născut multe controverse în ceea ce privește dispariția mai multor locuri de muncă ce au un potențial ridicat de automatizare.
digitalizare

Conform unui studiu recent PwC, ”Upskilling Hopes and Fears” 30% dintre joburile existente sunt expuse riscului de automatizare până la mijlocul anilor 2030.

Realizat în rândul a peste 22.000 de adulți din 11 țări (din Australia, China și Franța până în Polonia, Marea Britanie sau SUA), studiul arată că bărbații cred mai mult decât femeile că tehnologia va avea un impact pozitiv asupra locurilor de muncă și sunt mai dispuși să învețe noi abilități (80% dintre bărbații chestionați spun că fac acest lucru față de 74% dintre femei), iar 69% dintre tinerii între 18 și 34 de ani sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă, comparativ cu 59% dintre persoanele între 35 și 54 de ani și 50% dintre cei peste 55 de ani.

„În Europa Centrală și de Est vedem că oamenii sunt din ce în ce mai conștienți că tehnologia și automatizarea vor schimba semnificativ piața forței de muncă și că locurile lor de muncă vor fi afectate”, spune Nick Kós, CEO al PwC Europa Centrală și de Est. 

Deși privit cu scepticism, trendul digitalizării pare să fie necesar având în vedere că productivitatea muncii a tot continuat să scadă din 1960 până azi, arată un studiu McKinsey. Comparând perioada 2000-2004 cu 2010 – 2014 experții McKinsey au constatat o scădere a productivității cu peste 3.6%, care spun ei că poate fi recuperată prin intermediul digitalizării.

Ne iau roboții joburile?

În aceste condiții există voci care susțin că roboții ne vor fura joburile, dar adevărul este cu totul altul. Transformările generate de digitalizare vor avea impact asupra tuturor categoriilor de joburi, nu doar asupra celor repetitive. Impactul se referă în mod special la crearea de joburi noi atât pentru angajații curenți, cât și pentru generațiile viitoare, joburi care cu siguranță vor necesita abilități diferite față de cele pe care le dezvoltăm astăzi în sistemul școlar.

Soluții pentru digitalizarea economiei și construcția unei forțe de muncă pentru viitor vor fi dezbătute pe larg, pe 28 noiembrie, la București, în cadrul Future Summit, conferință internațională despre impactul tehnologiei, schimbări climatice și viitorul educației. Claudia Pedersen, Global Learning Consulting Director al UiPath și Margareta Chesaru, Public Affairs Manager al unicornului pornit din România și lider global în automatizare, prezente ca speakeri în cadrul Future Summit, consideră că ”ne confruntăm cu teama unora care echivalează automatizarea cu pierderea de joburi.

Totuși, la o analiză mai atentă a start-up-urilor și companiilor born digital, riscul pentru restul companiilor – atunci când întârzie sau împiedică automatizarea – este să-și piardă competitivitatea și să devină redundante. În acest scenariu am vorbi cu adevărat de pierderi masive de joburi și economii nesustenabile. Introducerea oricărei tehnologii noi a adus cu sine o schimbare de paradigmă și o rearanjare a situației existente, având deseori un impact major atât la nivel individual cât și la nivelul organizațiilor și sectoarelor implicate, cu reverberații în întreaga societate.

Istoria ne arată că, după primele faze în care testăm și înțelegem o tehnologie nouă, apoi lucrăm cu ea, apare concluzia suprinzătoare că ea a devenit parte integrantă din viață noastră într-o așa măsură încât nici nu o mai percepem. Automatizarea, ca oricare altă tehnologie care îmbunătățește modul în care muncim, ne permite să obținem mai mult – eficiență, rapiditate, productivitate, reducerea erorilor, dându-ne înapoi una din cele mai prețioase resurse – timpul nostru.”

Cât de departe e economia României de digitalizare?

Răspunsul, din păcate, este: destul de departe. Chiar dacă avem din ce în ce mai multe companii românești (sau pornite din România ca UiPath) în industrii digitale la cel mai înalt nivel, cifrele macro despre economie nu arată optimist. În raportul pe 2019 al Comisiei Europene despre Indicele economiei și societății digitale (DESI), România este pe penultimul loc, puțin înaintea Bulgariei, cu un progres lent în ultimii ani. Competitivitatea României într-o economie europeană și globală din ce în ce mai digitală este din păcate foarte joasă – iar avantajele competitive legate de o forță de muncă calificată și ieftină nu mai stau în picioare cu adevărat.

Două treimi dintre români nu au competențe digitale elementare iar o cincime nu au utilizat niciodată internetul. ”Doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57 % la nivelul UE în ansamblu), iar 10 % au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31 %). În ciuda creșterii procentului de specialiști în domeniul TIC de anul trecut, aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă în comparație cu ansamblul UE (2,1 % față de media UE de 3,7 %). În ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4.9 % din numărul total de absolvenți.” (Raportul de Țară Indicele economiei și societății digitale)

O economie digitală nu poate progresa cu adevărat într-un sistem de servicii publice slab și nedigitalizat. Deși avem o pondere mare a utilizatorilor de e-guvernace (locul 7) România are cea mai scăzută performanță în ceea ce privește servicii publice digitale și ocupă ultimul loc, deși nivelul de interacțiune între autorități publice, cetățeni și companii a crescut.

Veștile mai puțin bune nu se opresc însă aici. Integrarea tehnologiei în rândul companiilor românești a rămas stabilă în ultimii ani, însă dintr-o perspectivă comparativă suntem pe locul 27 în Uniunea Europeană. Cu doar 8% din totalul IMM-urilor ce fac vânzări online, comparativ cu media de 17% a Uniunii și 2% ce reușesc să vândă în afara țării față de competitor regionali care depășesc 4-5%, produsele și serviciile construite în România ajung cu greu în piețele digitale europene. Câteva îmbunătățiri se pot observa la utilizarea de către companii românești a serviciilor de cloud, de la 6% în 2017 la 8% în 2018, dar semnificativ mai puțin decât media europeană de 17%. Economia stă ceva mai bine însa la analiza volumelor mari de date – Big Data – aflându-se pe locul 14 și aproape de media de 12% europeană.

Care sunt soluțiile tehnologice și de politici publice pe care le putem construi pe termen mediu și lung pentru a crește digitalizarea și competitivitatea economiei românești? În primul rând o adaptare la contextul curent a strategiei de digitalizare a industriei în general și în particular a companiilor din sectorul creativ și TIC.

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii