Simona Anghel, Managerul tehnic de Sustenabilitate al Stratos Management despre ce înseamnă cu adevărat pregătirea pentru CSRD, unde greșesc companiile și cum un instrument digital dedicat schimbă calitatea procesului.
Pe măsură ce termenele CSRD devin realitate, multe companii descoperă că distanța dintre „înțelegem ce trebuie făcut“ și „avem un proces robust“ este mai mare decât anticipau. Am discutat cu Simona Anghel, Managerul tehnic de Sustenabilitate al Stratos Management, despre cum arată această tranziție din perspectiva unui consultant care o parcurge zilnic alături de clienți.
Companiile românești înțeleg ce le cere CSRD sau mai există confuzie în piață?
Există deja un nivel bun de conștientizare la nivelul managementului, mai ales în companiile mari care intră în primul val de raportare. În general, oamenii știu că CSRD îi vizează, știu că termenele nu mai sunt teoretice și înțeleg că trebuie să se pregătească.
Dificultățile apar, însă, în momentul în care discuția trece de la „ce trebuie să raportăm” la „cum construim, concret, procesul intern care generează acele date”. Acolo se vede cel mai clar diferența dintre intenție și execuție.
Mulți dintre directorii cu care vorbesc au o imagine destul de clară asupra rezultatului final. Ce lipsește, de multe ori, este infrastructura internă de date: un sistem coerent de colectare, verificare și structurare a informațiilor, care să poată susține raportarea în mod real.
De ce e atât de dificilă această parte de implementare practică?
Pentru că informațiile necesare nu stau într-un singur loc și nu vin într-un format unitar. Datele despre energie sunt, de regulă, la administrativ. Datele despre flotă vin din logistică. Achizițiile țin de procurement. Informațiile despre deplasări pot veni din HR sau chiar direct de la angajați.
Fiecare departament lucrează diferit, folosește alte fișiere, alte sisteme, alte ritmuri de actualizare. Iar de aici începe partea cu adevărat complicată: să aduni toate aceste date într-o structură coerentă, să le verifici metodologic și să obții un calcul al amprentei de carbon care să poată fi susținut inclusiv în audit.
Aici este dificultatea reală. Nu în redactarea raportului, ci în construirea unui proces de date solid, care stă în spatele lui.
Cum schimbă StratoScope această realitate în proiectele pe care le coordonezi cu clienții Stratos?
StratoScope ne ajută să punem ordine exact acolo unde, de obicei, apare blocajul. În loc să reconstruim de fiecare dată procesul de la zero, pentru fiecare client, lucrăm pe baza unei logici clare și deja testate în alte proiecte: datele sunt colectate structurat, factorii de emisie sunt aplicați consecvent, calculele sunt transparente, iar întregul flux este gândit astfel încât să poată fi revizuit și susținut inclusiv în audit.
Asta înseamnă că, atunci când începem un proiect nou, nu pornim de la o pagină goală. Pornim de la un cadru de lucru care a fost deja rafinat în timp, în zeci de situații concrete. Rezultatul este un proces mai rapid, mai clar și, în final, mai solid.
Ce înseamnă în practică un raport “audit ready“? E un termen folosit frecvent, dar adesea vag.
În practică, un raport „audit ready” înseamnă că fiecare cifră poate fi urmărită până la sursa inițială: de unde a venit cifra, ce metodologie a fost folosită pentru a o calcula, cine a introdus-o și cine a verificat-o. Un auditor sau un verificator independent ar trebui să poată reface logica acelui calcul fără să depindă de explicații informale, de fișiere paralele sau de cineva care „știe cum s-a făcut”.
Asta este, de fapt, diferența importantă. Trasabilitatea nu ar trebui adăugată la final, după ce raportul este gata. Ea trebuie să existe încă din procesul de lucru. În StratoScope, această logică este incorporată în platformă de la început.
Exista tipologii de clienți care beneficiază cel mai mult de un instrument ca StratoScope?
Da, se vede foarte clar în câteva situații. În primul rând, companiile care au deja oameni implicați în sustenabilitate sau chiar o echipă ESG dedicată, dar care lucrează încă manual și consumă mult timp cu centralizarea, verificarea și refacerea datelor.
Apoi sunt companiile care încep să primească tot mai des cereri din partea clienților sau partenerilor din lanțul de aprovizionare pentru date de sustenabilitate clare și verificabile, dar nu au încă un răspuns bine structurat.
Și, poate cel mai important, sunt organizațiile care știu că raportarea CSRD se apropie în următorii ani și vor să își construiască de la început un proces corect, nu să repare mai târziu unul improvizat. În toate aceste cazuri, valoarea unui astfel de instrument se vede repede și foarte concret.
Cum vedeți evoluția cerințelor de raportare în următorii 2-3 ani? Companiile care se pregătesc acum sunt cu adevărat înainte?
Da, fără îndoiala. Companiile care încep acum să își construiască un proces vor avea un avantaj real. Nu doar pentru că obligațiile de raportare se extind, ci și pentru că așteptările din piață cresc vizibil.
Presiunea nu mai vine doar din zona de reglementare. Vine și din partea finanțatorilor, a partenerilor internaționali, a clienților mari din retail sau industrie, care cer tot mai des date clare și verificabile despre amprenta de carbon, deșeuri, consumuri și altele.
Diferența dintre companiile care se pregătesc din timp și cele care amână nu se vede neapărat imediat. Dar în 12–18 luni se va vedea foarte clar: unele vor avea deja un proces funcțional, iar altele vor încerca să îl construiască sub presiune, cu costuri mai mari și cu mult mai puțin control.
StratoScope este platforma modulară SaaS a Stratos Management pentru calculul amprentei de carbon și raportarea de sustenabilitate, disponibilă din 15 aprilie 2026. Construită pe baza a 10 ani de experiență practică în proiecte de mediu și sustenabilitate.
______
* conținut sponsorizat
