O criză profundă a sănătății mintale în rândul copiilor și adolescenților se extinde la nivel global și atinge un punct de inflexiune, avertizează raportul KidsRights Index 2025, publicat de Fundația KidsRights în colaborare cu Erasmus University Rotterdam.
Potrivit documentului, peste 14% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 10 și 19 ani se confruntă cu probleme de sănătate mintală, iar sinuciderea este a treia cauză de deces la tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
În pofida gravității fenomenului, raportul semnalează un deficit acut de date globale privind sănătatea psihică a copiilor. Lipsa unor mecanisme coerente de colectare și raportare face ca dimensiunea reală a fenomenului să fie mult mai gravă decât reflectă cifrele oficiale. Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului avertizează că suicidurile sunt masiv subraportate, pe fondul stigmatizării, clasificărilor eronate și infrastructurii slabe de monitorizare.
„Raportul din acest an este un semnal de alarmă pe care nu mai putem să-l ignorăm”, a declarat Marc Dullaert, fondatorul și președintele KidsRights. El atrage atenția asupra efectelor nocive ale mediului digital asupra sănătății emoționale a tinerilor, cu referire directă la explozia rețelelor sociale care „prioritizează angajamentul în detrimentul siguranței copiilor”. Criza a fost amplificată, spune el, de cazuri recente precum controversa globală provocată de serialul Netflix Adolescence, care a ridicat semne de întrebare privind reprezentarea și protecția copiilor în media digitală.
Între 2018 și 2022, utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților de 11, 13 și 15 ani a crescut de la 7% la 11% în 44 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada. În paralel, studii realizate în țări precum Austria, Coreea de Sud, Taiwan, Australia, Canada sau Turcia au confirmat o legătură directă între consumul intensiv de social media și creșterea tentativelor de suicid în rândul minorilor.
Raportul trage un semnal de alarmă privind „cutia Pandorei digitale”, menționând că autoritățile naționale sunt depășite de ritmul schimbărilor tehnologice. Deși unele platforme sunt sancționate – cum ar fi amenda de 12,7 milioane de lire sterline aplicată de Marea Britanie pentru utilizarea ilegală a datelor copiilor – măsurile sunt reactive și fragmentare. „Este nevoie de cadre de reglementare proactive, care să pună pe primul plan interesul copilului și nu profiturile companiilor”, a subliniat Dullaert.
Raportul notează și diferențe semnificative între regiuni. În Europa, adolescenții de 13 ani sunt cei mai expuși la utilizarea problematică a rețelelor sociale (13%), iar cei de 11 ani se confruntă cu o rată similară în ceea ce privește dependența de jocuri video. Aproape 40% dintre tinerii de 15 ani sunt conectați online cu prietenii pe tot parcursul zilei, ceea ce accentuează fenomenul de dependență digitală.
În acest context, statele încearcă să reglementeze accesul copiilor la mediul online, cu rezultate și controverse variate. Australia a adoptat o interdicție totală de acces la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, care va intra în vigoare în decembrie 2025. Raportul atrage însă atenția că astfel de măsuri riscă să încalce drepturile fundamentale ale copiilor, cum ar fi accesul la informație, dreptul la asociere sau libertatea de exprimare, conform Convenției ONU privind Drepturile Copilului. Modele mai echilibrate vin din Franța și Norvegia, care au crescut pragul de consimțământ parental la 15 ani, dar permit accesul controlat la mediul digital.
Pe lângă analiza contextului digital, raportul indică o lipsă gravă de date globale. Până în prezent, doar Mongolia a furnizat informații consistente privind sănătatea mintală a adolescenților în cadrul celei de-a șaptea runde de sondaje MICS (Multiple Indicator Cluster Surveys), coordonate de UNICEF. Date comparabile la scară globală nu sunt așteptate mai devreme de 2027.
În ceea ce privește reacțiile internaționale, 16 dintre cele 19 state analizate în observațiile Comitetului ONU din 2024 au primit recomandări directe privind sănătatea mintală, prevenirea suicidului și servicii de sprijin psihologic. Printre țările menționate se numără Lituania, Paraguay, Argentina, Estonia, Israel și Rusia.
KidsRights Index 2025 include și o clasificare a statelor în funcție de respectarea drepturilor copilului. Grecia, Islanda, Luxemburg și Germania ocupă primele locuri, în timp ce Monaco urcă spectaculos 13 poziții până pe locul 5. În schimb, Bulgaria înregistrează una dintre cele mai mari căderi, pierzând 75 de poziții – de pe locul 30 pe 105 – din cauza evaluării negative privind mediul general de sprijin pentru drepturile copilului. România apare menționată pe poziția 108 în clasamentul general și pe poziția 19 în cel regional, care include țări din Europa de Est și Asia Centrală.
În încheiere, KidsRights solicită acțiuni imediate: evaluări de impact obligatorii ale tuturor platformelor digitale asupra drepturilor copilului, introducerea unor mecanisme verificate de control al vârstei, dezvoltarea de servicii psihologice specializate pentru tineri în mediul digital și formarea personalului medical în abordarea tulburărilor asociate consumului de tehnologie. „Avem nevoie de acțiune concretă, nu doar de consternare colectivă”, a declarat Dullaert. „Revoluția digitală trebuie să protejeze copilăria, nu să o compromită.”
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.