Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că proiectul Ordonanței de Urgență privind măsurile pentru finanțarea deficitului bugetar este o lovitură fiscală dată afacerilor mici și mijlocii, cu efecte negative asupra investițiilor, locurilor de muncă și economiei, dar stimulative pentru inflație.
Cristina Chiriac, doctor în economie, președintă CONAF: „Guvernul trebuie să examineze cu luciditate situația economică a României, în contextul tensiunilor globale, al inflației persistente și al incertitudinilor multiple, în care o lovitură fiscală dată afacerilor mici nu ar echilibra bugetul țării, deoarece ar stimula inflația, șomajul, falimentele și ar putea încetini creșterea economiei.
Statul ar putea încasa mai mult dacă legislaţia fiscală ar fi simplă şi clară. Mulţi posibili antreprenori renunţă să înceapă o afacere din cauza impredictibilităţii legislaţiei fiscale şi a complexităţii normelor aferente.”
Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise, consultant fiscal, președintă Sucursala CONAF București: „De la 1 ianuarie 2023 plafonul pentru încadrarea ca microîntreprindere a fost redus la jumătate (500.000 euro față de 1 milion euro) și cu condiții mai restrictive.
Asistăm acum la condiții și mai aspre, respectiv la creșterea impozitului de la 1 la 3% pentru microîntreprinderile care obțin venituri de peste 300.000 lei.
Indiferent de acest plafon, microîntreprinderile care desfășoară activități în zona IT (editare și realizare de software etc.), hoteluri, restaurante, activități juridice, asistență medicală generală sau stomatologică vor plăti automat un impozit de trei ori mai mare decât în prezent pentru venituri până la 500.000 euro.”
Inflația va fi o consecință colaterală a acestei creșteri puternice a presiunii fiscale, deoarece pentru a rezista în piață antreprenorii vor scumpi serviciile.
Mihaela Mitroi: „Companiile care au venituri peste pragul de 300.000 lei și care au o rată a rentabilitatii de peste 30% vor datora impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care această condiție este îndeplinită. Cu alte cuvinte sunt penalizate microîntreprinderile profitabile, antreprenoriatul local fiind astfel descurajat să efectueze noi investiții.”
Pe agenda guvernului se găsesc și măsuri care descurajează investițiile individuale multiple în mai multe afaceri mici, într-o schemă de impozitare care sfidează logica fiscală, a mai observat Mitroi.
Mihaela Mitroi: „Antreprenorii care au afaceri mici, dar diversificate (în mai mult de o microîntreprindere), vor ajunge să plătească impozit pe profit 16% dacă dețin mai mult de 25% în capitalul social – până acum fiind permisă deținerea în cel mult 3 microîntreprinderi.
Cu alte cuvinte, vor rămâne cu regimul fiscal de microîntreprindere doar pentru o singură afacere. În același timp, aceiași antreprenori cu afaceri diversificate vor deveni de asemenea plătitori de impozit pe profit, chiar dacă realizează o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro, în cazul în care veniturile cumulate ale microîntreprinderilor deținute depășesc acest plafon și dacă acestea sunt considerate întreprinderi legate, ajungând în situația în care nu vor putea aplica regimul de microîntreprindere nici măcar pentru o companie.”
Cristina Chiriac, președintă CONAF: „România nu-și poate asigura o creștere economică viguroasă cu majorări de impozite și taxe pentru a susține cheltuieli bugetare uriașe, în timpuri dominate de crize multiple și simultane.
Dimpotrivă, intensificarea poverii fiscale asociată afacerilor mici și mijlocii, aplicată în acest an, a avut deja un efect negativ: economia a încetinit și peste 160.000 de oameni s-au retras din piața muncii.
Mai mult, sub presiunea fiscalității excesive abilitatea antreprenorilor de a accesa banii europeni se reduce drastic. Și atunci, o măsură impusă de nevoia de a consuma banii europeni se dovedește a fi de fapt doar o nouă barieră ridicată în calea accesării fondurilor europene. Un efect de ricoșeu probabil neluat în calcul.
Un deficit excesiv nu poate fi rezolvat printr-o fiscalitate excesivă, deoarece apare riscul alunecării economiei în recesiune.”
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse.
CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 15 asociații, 26 sucursale și peste 4.000 de companii, peste 170.000 de angajați.