Trecutul a construit încredere, prezentul aduce un val de transformare digitală, spune Nedim Baytorun, CEO Vodafone România. Viitorul proiectează un pariu strategic, cu o miză de peste 150 de milioane de euro pentru următorii trei ani.
Deciziile strategice cântăresc greu în telecomunicații. Impactul lor se vede imediat: în viteza unui apel, în stabilitatea unei conexiuni, în frustrarea sau loialitatea a milioane de clienți, în infrastructură și în modul în care o economie funcționează zi de zi. Pentru Nedim Baytorun, pilonul central al mandatului său este integrarea activelor Telekom România Mobile – o mișcare ce redefinește echilibrul pieței telecom din România și reduce numărul marilor jucători la trei.
„Prioritățile mele se concentrează pe îmbunătățirea serviciilor existente prin noi investiții și dezvoltarea de soluții care vor poziționa România ca lider european în conectivitate. Vom dezvolta servicii bazate pe 5G, AI, IoT și cloud pentru a accelera digitalizarea economiei românești”, spune CEO-ul Vodafone, rezumând ambiția strategică a companiei.
Această formulare nu o face doar ca o declarație de intenție, ci oferă un răspuns la o realitate structurală: România are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de internet din regiune, dar rămâne prea puțin utilizată la nivel de valoare economică generată. „A fost, în același timp, o oportunitate și o necesitate”, spune Baytorun. Este o analiză pe care a făcut-o înainte de tranzacție și pe care o poate susține acum cu argumente. „Este vorba despre gestionarea complexității integrării, alinierea rețelelor, sistemelor, proceselor și echipelor, menținând, în același timp, continuitatea businessului și experiența clienților. O integrare de această amploare testează organizația la fiecare nivel, simultan. Rețele diferite, sisteme IT diferite, culturi organizaționale diferite, așteptări diferite din partea clienților care au venit din Telekom față de cei care erau deja la Vodafone. Suntem angajați la investiții substanțiale pentru a integra și moderniza rețeaua, asigurând o tranziție lină și o experiență superioară pentru toți clienții”, subliniază Nedim Baytorun.
Surpriza plăcută din tot procesul, și o menționează sincer, a fost umană, nu tehnică. „Calitatea oamenilor și dorința lor de a construi împreună o companie puternică. Oamenii care au venit din Telekom au adus cu ei ceva ce nu apare în niciun bilanț contabil.”
O miză care depășește compania
Planul lui Baytorun pleacă de la o idee simplă, dar ambițioasă: conectivitatea este doar începutul. Rețeaua rămâne fundația – investițiile în infrastructură și calitatea serviciilor sunt non-negociabile –, însă adevărata creștere vine din soluții digitale, servicii pentru companii și integrarea tehnologiei în procesele economice reale. Este o strategie care presupune răbdare și investiții consistente, dar care poate schimba rolul companiei în economia locală și nu numai.
Pentru Vodafone România, provocarea nu este doar să concureze cu alți jucători puternici, ci să schimbe percepția pieței: de la un furnizor de servicii la un partener tehnologic pentru economie. Această schimbare de paradigmă este dificilă și necesită decizii care nu produc rezultate peste noapte. Baytorun spune că „valoarea pe termen lung se construiește prin investiție susținută, inovație și diferențiere – nu prin preț”. Și apoi „industria e încă prea des privită prin lentila prețului. Asta subestimează rolul telecomului ca infrastructură critică și fundament esențial al economiilor digitale”.
La 1 octombrie 2025, Vodafone și Digi au finalizat achiziția Telekom România Mobile Communications. O tranzacție care a împărțit fostul operator între cei doi cumpărători și a schimbat o piață cu trei decenii de rivalități în spate. Vodafone a preluat controlul complet: angajații, clienții postpaid și business, rețeaua de magazine și o mare parte din infrastructura tehnică. Digi a preluat businessul de prepaid și anumite active. Prețul plătit de Vodafone pentru acțiuni a fost de aproximativ 30 de milioane de euro, în cadrul unui acord de 70 de milioane în total. O cifră care, izolată, pare mică. Dar prețul de achiziție e, în această poveste, cel mai puțin interesant număr. Vodafone a investit peste 6,5 miliarde de euro în România în trei decenii de prezență locală. Cele 30 de milioane plătite pentru acțiunile Telekom sunt intrarea într-un angajament mult mai mare: cele 150 de milioane de euro investiții anunțate în rețea și integrare în următorii doi-trei ani, pe fondul unor investiții anuale stabile care continuă puternic în 2026.
Grupul Vodafone operează în România prin trei entități principale. Vodafone România SA, operatorul de telecomunicații, a consemnat în 2024 o cifră de afaceri de 5,65 miliarde de lei, în creștere cu 5,9% față de anul anterior, cu 3.078 de angajați. Creșterea de venituri vine cu o pierdere netă de 254 de milioane de lei, explicabilă în contextul costurilor de integrare a Telekom și al investițiilor în rețea, într-un an în care Digi a fost singurul operator telecom din România pe profit, în timp ce Orange, Vodafone și Telekom au închis anul cu pierderi. Vodafone România Technologies, centrul de servicii IT al grupului, a depășit, în 2024, pragul de un miliard de lei în afaceri, față de 900 de milioane în 2023, cu un profit net de 32,1 milioane de lei și 3.684 de angajați. A treia entitate, Telekom România Mobile Communications, acum în curs de integrare în grupul Vodafone, a raportat, în 2024, o cifră de afaceri de 1,21 miliarde de lei și o pierdere netă de 815 milioane de lei, cu 755 de angajați. Împreună, cele trei entități depășesc 7.700 de angajați și aproape opt miliarde de lei în cifră de afaceri anuală combinată.
Vodafone România se află într-un context în care diferențierea nu mai vine doar din acoperire sau din preț. Conectivitatea a devenit infrastructură critică pentru economie: de la IMM-uri și corporații până la administrație, educație și sănătate. În acest peisaj, rolul unui CEO nu este să mențină statu-quoul, ci să repoziționeze compania într-o piață care se reinventează.
Accentul se mută către zona enterprise, servicii integrate și utilizarea tehnologiei pentru eficientizarea proceselor de business. Este o direcție care necesită investiții constante și o viziune pe termen lung, într-o piață obișnuită cu rezultate rapide. Rețeaua devine platformă de inovație, nu doar utilitate de conectivitate. Este o tranziție pe care marii operatori europeni au început-o cu câțiva ani înainte și pe care Vodafone România o accelerează acum, ajutată și de scalarea câștigată prin achiziția Telekom. „Misiunea noastră este să conectăm România la un viitor mai bun. Continuăm să facem asta, investind și oferind românilor servicii de clasă mondială și o experiență orientată spre viitor, valorificând tehnologiile avansate și expertiza companiei la nivel global.”
Un CEO nou într-o piață fără răbdare
Baytorun vine cu un profil de executiv format în industrii unde disciplina operațională este esențială. Experiența sa internațională se traduce într-un stil de management pragmatic, concentrat pe rezultate măsurabile, nu pe discurs. Parcursul său profesional traversează industrii și piețe diferite, de la bunuri de larg consum la telecom, de la roluri regionale la poziții de top management. Acest tip de traseu creează un lider orientat mai degrabă spre execuție și transformare.
A crescut în Turcia, a studiat ingineria, dar s-a simțit mai mult atras de marketing, o decizie pe care o explică simplu: FMCG era, la momentul respectiv, cea mai bună școală de marketing din lume. Danone l-a dus în SUA. Vodafone l-a dus în Turcia, în Albania și acum în România. „Am ajuns să mă consider un cetățean global”, spune el. „Ambiția mea a fost întotdeauna să nu fiu limitat de o singură cultură sau geografie, ci să devin un profesionist fără granițe.” Fiecare piață în care a lucrat i-a oferit ceva diferit. Turcia, scala și viteza. Albania, lecția că poți construi lucruri solide și în piețe mici, dacă înțelegi exact ce contează. SUA, perspectiva, distanța față de gândirea europeană, înțelegerea că marketingul funcționează diferit când consumatorul are cu adevărat putere de alegere. Dar România a venit cu altceva. A venit cu patru ani în funcția de director comercial, cu focus pe digitalizarea IMM-urilor în B2B, cu călătorii în toată țara, cu înțelegerea că România nu e București și că piața reală e mult mai complexă decât sugerează datele agregate. „Am călătorit mult”, spune el, „avem echipe și magazine în toată țara.” Nu o spune în termeni statistici, ci arată că știe ce înseamnă această piață dincolo de cifrele din rapoarte. Există o întrebare clasică la care răspunde indirect: îi place România? Răspunsul apare natural în conversație și nu este curtoazie. Arată că a ales să rămână și să fie parte integrată din transformare prin entuziasmul cu care vorbește despre cum poate România să valorifice pe deplin oportunitățile erei digitale.
Stilul său este descris de apropiați ca fiind analitic, disciplinat și orientat spre rezultate măsurabile. Nu este un CEO care mizează pe retorică, ci pe alinierea dintre strategie, investiții și implementare. Într-o piață precum România, unde promisiunile sunt adesea primite cu scepticism, acest detaliu contează. Iar pentru Vodafone, România înseamnă mai mult decât o piață locală și marchează un test de relevanță regională. Infrastructura există, consumatorii sunt sofisticați, iar presiunea pe investiții este constantă. Astfel, rolul CEO-ului de la Vodafone nu este să mențină aceeași direcție în România, ci să redefinească miza.
Tranziția de la FMCG la telecom a venit în momentul în care prima industrie devenea matură și digitalizarea redefinea regulile jocului. A ales să schimbe industria înainte ca aceasta să-l schimbe pe el, o logică pe care o regăsești și în felul în care gândește despre transformare, în general. Nu ca pe ceva ce ți se întâmplă, ci ca pe ceva ce alegi să faci tu primul. Cei patru ani ca director comercial l-au pregătit pentru rolul de CEO mai bine decât orice program de formare, recunoaște Baytorun. „M-am simțit bine pregătit. Totuși, mandatul de CEO vine întotdeauna cu surprize, indiferent cât de pregătit ești.” Diferența dintre a cunoaște o companie din interior și a o conduce, spune el, nu e despre informație. Este despre responsabilitate și despre tipul de decizii pe care ți le asumi, cu riscuri și oportunități.
Miza telecomului: ce poate câștiga România dintr-un pariu strategic
Piața de telecom din România este paradoxală. Performantă tehnologic, dar extrem de sensibilă la preț. Competitivă, dar cu marje reduse. Dinamică, dar reglementată strict. În acest context, Vodafone România operează într-un echilibru dificil: investiții mari, presiune constantă pe costuri cu așteptări ridicate din partea clienților și a mediului de business. „Vom continua să conectăm oamenii și să facilităm accesul la informație prin investiții substanțiale și o abordare inovatoare. Vom investi peste 150 de milioane de euro în următorii doi-trei ani pentru integrarea și modernizarea rețelei. România nu trebuie să rateze oportunitatea de a deveni un hub digital regional”, afirmă Baytorun, subliniind strategia companiei și direcția de consolidare a infrastructurii și serviciilor.
Această direcție reflectă o schimbare mai amplă în industrie. Telecomul trece de la infrastructură de comunicații la o fundație pentru economie digitală, servicii cloud, IoT și aplicații AI. Pentru Baytorun, miza reală depășește infrastructura. Este vorba despre rolul României în economia digitală europeană.
Această perspectivă mută discuția din zona tehnică în zona strategică: nu mai este vorba doar despre acoperire sau viteză, ci despre capacitatea unei economii de a genera valoare din digitalizare. În acest sens, compania își redefinește rolul: de la operator telecom la partener de transformare digitală pentru companii și instituții.
Trecerea de la patru la trei jucători urmează un model validat în mai multe piețe europene, precum Germania, Italia, Olanda, unde consolidarea a dus, în timp, la investiții mai mari, infrastructură mai bună și, paradoxal, o competiție mai sănătoasă. Nu mai puțină competiție, ci o competiție bazată pe calitate și inovație, nu doar pe preț.
Piața rămâne puternic competitivă, iar consolidarea devine o temă centrală. Baytorun vede această evoluție ca pe o oportunitate de eficientizare. Această direcție poziționează telecomul ca infrastructură critică pentru următorul val de transformare economică. Industria telecom din România funcționează într-un cadru marcat de instabilitate legislativă, presiune fiscală și volatilitate. Aceste elemente influențează direct ritmul investițiilor și capacitatea companiilor de a planifica pe termen lung, iar consolidarea nu este doar o strategie de business, ci un instrument de supraviețuire competitivă. „Instabilitatea legislativă și fiscală, lipsa de predictibilitate și presiunea asupra pieței de telecom reprezintă provocări majore. O companie mai mare și mai puternică va crea oferte mai atractive și va atrage mai multe resurse pentru investiții în România”, subliniază Baytorun.
Inteligența artificială definește agenda internă
Sub conducerea lui Nedim Baytorun, telecomul românesc intră într-o nouă fază – una în care infrastructura devine fundația economiei digitale, iar operatorii nu mai sunt doar furnizori de rețea, ci actori centrali în transformarea societății. Dacă achiziția a definit primul an din perspectiva businessului, inteligența artificială a definit agenda internă. Baytorun vorbește despre AI nu ca despre o altă tendință de bifat în prezentările de board, ci ceva care schimbă perspectiva. „Nu este doar un alt instrument IT, ci ceva mai mult”, afirmă CEO-ul. „Responsabilitatea noastră, ca lideri, este să prioritizăm corect și să integrăm AI inclusiv la nivel cultural. Cea mai mare barieră sau oportunitate pentru AI o reprezintă oamenii și cultura. Dacă gestionezi corect aceste două elemente, ele devin cel mai mare avantaj competitiv.”
Una dintre surprizele plăcute ale primului an a fost viteza agendei AI care a prins în interiorul organizației. Interes real, energie, deschidere din partea echipelor, nu rezistența la schimbare pe care o anticipezi când introduci o transformare importantă într-o organizație mare, cu oameni vechi și procese bine sedimentate. Baytorun vede în asta un altfel de avantaj. O organizație care adoptă AI cultural, nu doar instrumental, va fi fundamental diferită în trei-cinci ani față de una care îl tratează ca pe un proiect IT. Prioritatea declarată pentru următorii trei-cinci ani este transformarea Vodafone România într-o organizație centrată pe AI. Asta înseamnă fluxuri de customer experience automatizate și personalizate, productivitate internă crescută, noi moduri de a lua decizii. Nu AI ca ornament, ci AI ca un creier al organizației. Anul doi, spune Baytorun, e despre execuție. „Laser focused”, folosește exact această expresie, și nu sună a clișeu. Sună a om care știe că faza de viziune a trecut și urmează cea care contează cu adevărat: livrarea.
Există un moment în conversație când Baytorun se transformă subtil, iar asta se întâmplă când ajungem la tehnologia satelitară, iar schimbarea e vizibilă: vorbește cu determinare, mai liber. „Dacă până acum vorbeam despre 3G, 4G sau 5G ca evoluții ale aceleiași tehnologii, acum discuția se mută, literalmente, în spațiu”, afirmă Nedim Baytorun. „Este o schimbare mare și extrem de interesantă.” Vodafone România a anunțat un parteneriat cu Satellite Connect Europe. Demonstrațiile urmează, iar implementarea – în viitorul foarte apropiat. Ideea e simplă și ambițioasă: conectivitate satelitară integrată perfect în rețeaua terestră, astfel încât niciun colț din România să nu rămână fără acoperire. Consumatori, companii, instituții publice, comunități izolate, oriunde s-ar afla. În urmă cu câțiva ani era despre 4G pe munte. Acum este despre sateliți pe orbită. Scara s-a schimbat complet, ambiția a rămas aceeași. „Nicio persoană să nu fie lăsată în urmă”, spune hotărât CEO-ul Vodafone România, iar contextul geopolitic actual adaugă o dimensiune în plus acestei ambiții. Trăim vremuri în care infrastructura critică a devenit subiect de securitate națională și dezbatere geopolitică, rețelele de telecomunicații reziliente nu mai sunt doar o problemă de business. Sunt infrastructură de stat. Baytorun o spune cu o sobrietate diferită de entuziasmul pe care îl avea când vorbea despre sateliți. „Instabilitatea geopolitică a crescut incertitudinea și presiunea asupra planificării investițiilor. A întărit, totodată, importanța infrastructurii digitale reziliente și sigure.”
Decizii grele într-o piață complexă
Mandatul lui Baytorun este despre poziționarea unei economii întregi într-o competiție regională și europeană pentru relevanță digitală. Infrastructura există, dar valoarea trebuie construită. Primul an ca CEO în România i-a dat responsabilitatea. „Cele mai dificile decizii au fost cele legate de prioritizare, unde să aloc resurse și să accelerez investițiile într-o perioadă de transformare intensă, echilibrând presiunile pe termen scurt cu obiectivele strategice pe termen lung.”
Telecomul este un sector în care succesul este invizibil, iar eșecul este imediat. Reglementările, competiția și presiunea consumatorilor reduc spațiul de manevră al unui CEO. Miza mandatului lui Baytorun este capacitatea de a echilibra cerințele pe termen scurt cu construcția unei poziții strategice pe termen lung.
Performanța acestui mandat nu va fi evaluată doar prin indicatori operaționali, ci și prin rolul pe care Vodafone România îl va juca în economia digitală. Capacitatea companiei de a transforma investițiile în impact economic și relevanță strategică va defini succesul conducerii actuale. „Conectivitatea este baza, dar diferența o face valoarea pe care o construim peste ea”, spune Nedim Baytorun. Declarația rezumă esența mandatului său: mai puțin discurs, mai multă execuție.
La final, această schimbare de leadership nu este doar despre Vodafone România. Este despre poziționarea României într-o Europă tot mai dependentă de infrastructură digitală solidă.
Pentru Forbes România, acest tip de leadership este relevant atunci când deciziile individuale au efect sistemic. Iar în telecom, efectul este aproape imediat: asupra competitivității economiei, asupra digitalizării și asupra modului în care România se raportează la standardele europene.
Pentru Baytorun, provocarea este să echilibreze așteptările pe termen scurt cu o strategie pe termen lung. Investițiile în infrastructură nu sunt întotdeauna vizibile imediat, dar lipsa lor se simte rapid. Acesta este paradoxul telecomului: succesul este adesea tăcut, eșecul este imediat.
Mandatul unui CEO nu se judecă în luni, ci în ani. Primele semnale vin din coerența deciziilor, din claritatea priorităților și din modul în care organizația se aliniază în jurul unei direcții comune. Pentru Vodafone România, criteriul real de succes va fi capacitatea de a transforma investițiile în valoare economică și relevanță în timp.
România este una dintre cele mai ieftine piețe de telecom din Europa, dar și una dintre cele mai exigente. Aici, performanța nu se măsoară doar în investiții anunțate, ci în experiența zilnică a utilizatorilor. Iar pentru un grup global precum Vodafone, piața locală devine un test de relevanță într-o regiune unde tehnologia avansează mai repede decât percepția publică. „Obiectivul meu este ca Vodafone România să joace un rol activ în dezvoltarea economiei digitale, nu doar să țină pasul cu piața”, spune Nedim Baytorun.
Este o declarație care evită superlativele și fixează o direcție clară. În telecom, promisiunile mari sunt ușor de făcut și greu de susținut. Diferența o face execuția. Dacă Vodafone România va reuși să își consolideze poziția ca actor strategic, impactul se va vedea dincolo de bilanț: în competitivitatea economiei și în capacitatea de a construi pe termen lung.
Piața telecom din România în cifre
Piața de telecomunicații din România a intrat în 2026 cu o structură nouă. Consolidarea din octombrie 2025, prin care Vodafone și Digi și-au împărțit activele Telekom România Mobile, a redus numărul marilor jucători de la patru la trei, iar cei trei operatori rămași au ajuns la cote de piață surprinzător de apropiate.
Pe segmentul telefonie mobilă, Orange deținea, la jumătatea anului 2025, o cotă de piață de 33,6% după numărul de cartele SIM active, urmată de Digi cu 29,9% și Vodafone cu 24,5%, potrivit celor mai recente date publicate de ANCOM. Post-achiziție Telekom, diferențele dintre cei trei s-au redus, piața de telefonie mobilă intrând, practic, într-o nouă eră competitivă.
Piața de internet fix număra 6,88 milioane de conexiuni la jumătatea anului 2025, din care peste 2,5 milioane suportă viteze de peste 1 Gbps. Pe acest segment, Digi controla 73% din totalul abonamentelor, Orange 15%, iar Vodafone 10%. Pe segmentul financiar, veniturile segmentului regional din care face parte România au crescut cu 5,1% în trimestrul fiscal încheiat în decembrie 2025, susținute de cererea pentru servicii digitale și de consolidarea activelor Telekom Romania Mobile.
Veniturile totale ale sectorului telecom au ajuns în semestrul I din 2025 la 7,88 miliarde de lei, echivalentul a peste 1,58 miliarde de euro, reprezentând aproape un procent din PIB-ul semestrial al țării. Traficul de voce din rețelele mobile a scăzut cu 3% față de semestrul anterior, iar un locuitor efectuează în medie 80 de apeluri pe lună. În schimb, același locuitor generează 13,6 gigabyți de trafic mobil lunar, cu 7% mai mult decât în urmă cu șase luni. Internetul fix merge și el în aceeași direcție – plus 8% trafic față de semestrul anterior – și contribuie cu 41% din veniturile totale ale pieței.
Tabloul este, în esență, cel al unei industrii care se reinventează: telefonul a încetat să mai fie un instrument de voce și a devenit un portal de conectivitate permanentă. România are în prezent 23 de milioane de cartele SIM active, dintre care 91% sunt folosite și pentru accesarea internetului mobil. Conexiunile 5G au crescut cu 16% față de semestrul anterior, depășind pragul de 4,1 milioane, iar unul din cinci utilizatori activi de internet mobil accesează deja rețeaua de generație a cincea.
Penetrarea internetului fix a ajuns la 84% din gospodării la nivel național, 89% în urban și 78% în rural. Creșterea din mediul rural este, poate, cea mai interesantă tendință structurală a momentului: ruralul românesc se conectează rapid, iar operatorii care au investit în extinderea infrastructurii în afara orașelor culeg acum roadele. Conexiunile Gigabit au depășit 2,5 milioane și cresc cu 7% semestrial, semn că românii nu mai acceptă conectivitate mediocră nici acasă.
În acest cadru, Vodafone România intră în noul capitol al pieței cu câteva atuuri clare. Pe segmentul de telefonie mobilă, compania deținea 24,5% din totalul cartelelor SIM active la jumătatea anului 2025, înainte de integrarea clienților Telekom. Avantajul său cel mai solid rămâne însă segmentul corporate: cu 31,6% din abonamentele business, Vodafone se poziționează ca lider de facto al pieței B2B – o poziție cu atât mai valoroasă cu cât companiile tind să fie clienți fideli, cu consum ridicat și nevoi complexe de conectivitate.
- Peste 6,5 miliarde de euro este investiția Vodafone în România în trei decenii de prezență locală
- 5,65 miliarde de lei este cifra de afaceri a Vodafone România SA în 2024
- Aproximativ 30 de milioane de euro este prețul plătit de Vodafone pentru acțiunile Telekom
fotografii: Matei Buță
