România a avut cea mai modestă creștere a costului cu forța de muncă din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, de numai 1,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care media europeană a fost de 3,2%, iar în zona euro de 3,1%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Costul orar cu forța de muncă include atât cheltuielile salariale, cât și costurile non-salariale suportate de angajatori, precum contribuțiile sociale. Evoluția din România a fost influențată în special de reducerea costurilor cu forța de muncă din sectorul non-business.
România, cel mai mic avans din Uniunea Europeană
Datele Eurostat arată că, în România, costurile salariale au crescut cu 1,8% în trimestrul al doilea din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, acesta fiind cel mai redus avans înregistrat în rândul statelor membre.
În același timp, costurile indirecte, respectiv cele non-salariale, au crescut cu 1,9%.
Evoluția generală a costului cu forța de muncă a fost limitată de sectorul non-business, unde costul orar al forței de muncă s-a redus cu 3%. Potrivit Eurostat, aceasta a fost cea mai puternică scădere înregistrată în acest sector la nivelul Uniunii Europene.
În celelalte domenii importante ale economiei românești, costurile au avut însă creșteri mai consistente.
Construcțiile au înregistrat cea mai mare creștere
În construcții, costul orar cu forța de muncă a crescut cu 5,7% în trimestrul al doilea față de perioada similară din 2025.
În industrie, avansul a fost de 3,6%, în timp ce în sectorul serviciilor costul orar cu forța de muncă a crescut cu 2,8%.
Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică indică o evoluție similară. Costul orar al forței de muncă, ajustat după numărul zilelor lucrătoare, a crescut cu 1,8% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Comparativ cu trimestrul precedent, indicatorul a fost însă cu 0,32% mai mic.
Cele mai importante creșteri anuale au fost înregistrate în construcții, unde costul orar al forței de muncă a avansat cu 5,71%, în industria extractivă, cu 5,63%, și în activitățile de servicii administrative și servicii suport, cu 5,33%.
Creșteri de aproape 5% au fost consemnate și în hoteluri și restaurante, unde costul orar a urcat cu 4,99%.
În industria prelucrătoare, avansul a fost de 4,07%, iar în activitățile profesionale, științifice și tehnice, de 4,03%.
Scăderi puternice în administrație și educație
Nu toate domeniile economiei au înregistrat creșteri ale costurilor cu forța de muncă. Cele mai mari reduceri au fost consemnate în administrația publică și în învățământ.
În administrația publică, costul orar al forței de muncă s-a redus cu 5,79% față de trimestrul al doilea din 2025, în timp ce în învățământ scăderea a fost de 4,70%.
La nivelul întregii economii, componenta directă a cheltuielilor cu forța de muncă, reprezentată de salarii, a crescut cu 1,79% în trimestrul al doilea din 2026.
Componenta indirectă, care include cheltuielile non-salariale suportate de angajatori, a avut un avans de 1,90%.
Datele Eurostat plasează astfel România la limita inferioară a clasamentului european în ceea ce privește dinamica anuală a costului cu forța de muncă. În timp ce media din Uniunea Europeană a fost de 3,2%, iar cea din zona euro de 3,1%, România a înregistrat un avans de numai 1,8%, diferența fiind influențată în principal de evoluția costurilor din sectorul non-business.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
