FacebookTwitterLinkedIn

Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?

Reziliență.

Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Singurul motiv de îngrijorare a fost pandemia, implicit starea de bine și sănătatea echipei SNN. În industria nucleară, oamenii sunt forța, motorul și continuarea. Însă am reușit să controlăm acest aspect prin măsurile adoptate încă din anul 2019, la nivel de companie. Am continuat proiectele de investiții, am produs conform planificării, am continuat dezvoltarea, digitalizarea și strategia de resurse umane.

Chiar în plină pandemie, îndrăznesc să spun că anul 2021 a fost unul dintre cei mai buni pentru Nuclearelectrica: generăm energie curată pentru aprox 20% din necesarul de consum național, iar energia nucleară este recunoscută de români ca fiind o sursa rezilientă, stabilă și accesibilă de energie curată. În acest sens, anul acesta am relansat proiectul de extindere a capacității CNE Cernavodă, atât prin retehnologizarea Unității 1, cât și prin reactoare CANDU și reactoare modulare mici, în cadrul Acordului Interguvernamental, semnat în octombrie 2020 la Washington. Ne apropiem de finalizarea primei etape a proiectului de retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă și am demarat proiectul instalației de detritiere. De asemenea, am semnat acordul cu NuScale pentru implementarea în jurul anului 2028 a reactoarelor modulare mici ca parte a strategiei României de decarbonare și susținere a dezvoltării zonelor din care vor fi scoase din uz capacitățile pe cărbune la nivelul anilor 2032. Este un moment istoric pentru România din punct de vedere al dezvoltării unei tehnologii inovatoare, dezvoltării lanțului de aprovizionare la nivel național, posibilității de export în Regiunea celor Trei Mări a capabilităților dezvoltate de România pentru implementarea SMR și a expertizei, în așa fel încât, alte state doritoare de SMR din Europa să poată utiliza expertiza României pentru dezvoltarea SMR pe teritoriul lor.

La asta adaug, achiziția unei părți din activele Feldioara, partea de procesare a combustibilului nuclear și preluarea licenței de exploatare a perimetrului Tulghes-Grinties, ca parte a strategiei SNN și a statului roman de menținere și dezvoltare a lanțului integrat de combustibil nuclear.

Un alt aspect important în anul 2021 a fost strategia de resurse umane. Ne-am propus să recrutăm 500 de persoane, suntem foarte aproape de această țintă. Recrutarea, dar și formarea, mentoratul, programele de burse, de ucenicie și internship au scopul de a crește o nouă generație de specialiști pentru operare, pentru retehnologizarea Uintății 1, extinderea CNE Cernavodă și chiar pentru formarea viitoarei generații care va implementa proiect SMR. Gândim pe termen lung și vrem să oferim tinerilor din Romania oportunitatea unei cariere extraordinare, într-o industrie de elită.

Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

În primul rând, echipa Nuclearelectrica. Anul acesta Nuclearelectrica a marcat 25 de ani de operare a Unității 1 și sunt mândru că împreună construim un viitor durabil pentru generația următoare prin generarea de energie curată la standarde de excelență. Cu această ocazie, am actualizat și valorile companiei, care au devenit și direcții strategice pe care ni le-am asumat pe termen lung.

Avem multe motive de satisfacție, mândrie și optimism: Operarea Unităților 1 și 2 la standarde de excelență – centrala de la Cernavodă fiind în topul celor peste 400 de centrale la nivel internațional, atât în ceea ce privește productivitatea, cât și performanța echipei; continuarea și respectarea graficului de timp pentru proiectele de investiții în derulare, preluarea unei părți a activelor Feldioara, ceea ce va permite SNN dezvoltarea lanțului de aprovizionare și procesare, cu avantaj competitiv net pe termen lung, având în vedere proiectele majore de investiții, acordul cu NuScale pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici, ceea ce poziționează România ca un pionier în tehnologii nucleare avansate în regiune.

Din nou, faptul că am reușit ceea ce ne-am propus în materie de strategie de resurse umane este un mare plus pentru companie.

La acestea, adaug creșterea din punct de vedere financiar, benefică pentru proiectele SNN și evoluția SNN pe piața de capital, cu o creștere constantă a prețului acțiunii și capitalizării de piață, ceea ce demonstrează un răspuns favorabil al pieței față de companie, proiectele sale de viitor și energie nucleară, în general.

Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

Dacă anul 2020 a reprezentat anul provocarilor majore, prin măsuri de control al pandemiei, măsuri de răspuns ale mediului de afaceri, capacitate de a face față și de adaptare, anul 2021 a fost un an al relansării economice graduale. În 2020, nu toți operatorii privați aveau acel nivel de reziliență necesar. Anul acesta, încă au mai fost provocări, dar cred că unele sectoare de business au deja reziliență și capacitatea de a valorifica oportunitățile. Un alt mare avantaj a fost digitalizarea, oarecum forțată, dar astăzi se dovedește a fi real utilă în relansarea sau continuarea afacerilor. Cu siguranță se va vedea o creștere economică față de 2020 în baza acelei reziliențe dobândite, a noii dinamici de a face afaceri. 2020 a fost, de asemenea, un test pentru piețele financiare, anul acesta sectorul financiar a stat mult mai bine, exista un punct avantajos de congruență între mediul financiar și cel de business care poate fi utilizat pentru asigurarea dezvoltării.

În plus, interesul investitorilor este mai mult orientat către orașele medii și mici din România pentru că au potențial. Mediul de afaceri local, dar și administrațiile locale trebuie să vină în întâmpinarea acestora prin cooperare și simplificare și facilitarea accesului, acolo unde este cazul.

Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?

Similar altor state, România a luat o serie de măsuri care să vină în sprijinul mediului de afaceri în așa fel încât impactul pandemiei să fie cât mai suportabil. Vorbim de măsuri fiscale suplimentare care să ofere o continuitate a activității mediului de afaceri: scutiri de la obligația plății impozitului specific pentru anumite domenii, extinderea acordării de bonificații pentru impozitul pe profit, a impozitului pe venituri, de asemenea, prelungirea suspendării calculului dobânzilor și penalităților de întârziere.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Din punctul nostru de vedere, luând în calcul sectorul energetic, la nivel global cele mai mari provocări rămân: asigurarea stabilității energetice, în echilibru cu atingerea țintelor de decarbonare, aspecte presante scoase în evidență de dezbaterile de la COP26, cooperarea la nivel internațional pentru a asigura o agendă de lucru comuna cu rezultate concrete în facilitarea implementării măsurilor de decarbonare cu tehnologii inovatoare, strategii transformationale și de interconectare, asigurarea egalității accesului la resurse de energie curată și tehnologii de ultimă generație, precum și politicile de recuperare post-pandemică.