
Adevărații orologieri știu să construiască un ceas de la zero.
Munca și formarea lor sunt mult mai complexe decât cele ale meșteșugarilor care lucrează pentru cele mai cunoscute branduri de ceasuri. Tocmai de aceea, creațiile maeștrilor independenți, lansate, de obicei, în serii ultralimitate sau în ediții-unicat, sunt în ochii cunoscătorilor adevăratele repere ale orologeriei de azi.
Toate piesele acestor complicate mecanisme sunt făcute adesea de un singur om, cu trudă, fără aportul tehnicii contemporane şi al maşinilor asistate de calculator.
Regula este să fie folosite doar uneltele şi metodele tradiționale de lucru. Tocmai de aceea, aceste ceasuri aparțin în egală măsură tehnicii și artei: în fiecare detaliu ornamental şi ajustare se poate citi semnătura creatorului care a imaginat baletul perfect al întregului mecanism.
Din Bosnia spre Ţara Cantoanelor
Miki Eleta este unul dintre acești oameni speciali capabili să transforme mecanica în spectacol coregrafic. De cum îi auzi numele, știi că nu este elvețian. Trebuie însă menționat că foarte mulți dintre ceasornicarii independenți care lucrează în Țara Cantoanelor au venit aici din varii locuri pentru a învăța nobilul meșteșug, alegând să rămână, naturalizați.
Miki s-a născut în 1950 la Višegrad, în Bosnia-Herțegovina, și spune că a avut o copilărie și o adolescență frumoase și lipsite de griji.
„Educația și tradiția orologieră îmi erau complet străine pe-atunci. Nu mă interesau deloc ceasurile. Eram pasionat de sport și muzică. Cu toate astea, îmi plăcea fizica, mă fascinau experimentele și cunoașterea legilor. Am fost printre cei mai buni la fizică din liceu“, îmi povestește el în încercarea de a găsi retrospectiv elemente de continuitate între adolescența trăită în fosta republică iugoslavă și perioada elvețiană care avea să înceapă.
În ţara orologierilor se află din 1973.
„Am ajuns în Elveția după terminarea stagiului militar cu gândul de a câștiga bani de o chitară. Am rămas aici pentru că aşa a fost să fie, dar, cu siguranță, a fost o decizie foarte bună.“ Nu a urmat cursuri de ceasornicărie. Este sută la sută autodidact, dovedind că voința, curiozitatea și talentul sunt, de fapt, atuurile unei cariere de succes într-una dintre industriile cele mai tradiționale și totodată cele mai inovative.
Și-a făcut un nume în realizarea de ceasuri de masă unicat și fiecare creație înseamnă provocări şi lucruri noi care se cer studiate.

Realizarea unui model adună zeci de ore de cercetare, de căutare a soluțiilor mecanice potrivite. Din această muncă se nasc minunății precum Flower Clock cu al său dragon de cristal așezat sub domul de sticlă ce adăpostește întregul mecanism. Sau eleganta piesă La Luna, ceas cu pendulă dublă, care, pe lângă funcțiile clasice, indică zodiile și cea mai lungă, respectiv cea mai scurtă zi a anului. Ori incredibilul WorldTime, care îți spune ora din o sută de orașe de pe întregul Mapamond. Lor li se adaugă alte modele, precum Carousel, Continuum Mobile, Pentourbillon, ceasuri cu complicații mecanice dintre cele mai spectaculoase, modele râvnite de marii colecționari.
CITEȘTE ȘI Tradiție florentină, precizie elvețiană
Exclusivitatea şi regulile ei
E suficient să vezi unul dintre aceste modele ca să-ți dai seama cât de multă muncă i-a fost dedicată. Îl întreb pe Miki Eleta cum a abordat acest domeniu care nouă, profanilor, ni se pare atât de misterios și de complicat.
Îmi spune că toate ceasurile pe care le-a construit i-au pus probleme dificile, nu doar primele din cariera sa, de vreme ce realizează doar unicate, modele pe comandă. Rămâne mereu fidel principiului singularității artistice:
„Pot foarte bine să refuz un client dacă acesta vrea mai multe ceasuri la fel sau dacă dorințele sale nu corespund pretențiilor mele artistice“. E un lucru cu care m-am familiarizat deja de-a lungul dialogurilor mele cu orologierii independenți: crearea unui ceas de colecție este o muncă de echipă, în care nici creatorul nu este un simplu producător de bunuri, nici colecționarul – un client oarecare căruia să-i fie furnizat un produs ca multe altele.

Piesele ceasornicarilor independenți sunt personalizate, sunt obiecte-manifest ale artei orologiere. „Clienții sunt oameni cărora arta mea chiar le spune ceva. Până acum am construit 35 de unicate. Ideile pe care încerc să le pun în practică mă poartă pe tărâmuri necunoscute și fascinante, spre lumi în care pot să dau formă gândurilor mele și să «uit» de trecerea timpului. Asta e frumusețea și fascinația mecanicii cu ale ei infinite posibilități.“
Viaţa ca înşiruire de creaţii
Ceasurile lui Miki Eleta au putut fi admirate de-a lungul timpului în expoziții la Zürich, Viena, Shanghai, Hong Kong, Londra, Tokio și, în fiecare an, la marele târg de ceasuri și bijuterii Baselworld. „Cred că cel mai bun public al meu este cel care vine la Baselworld, unde am răgazul necesar să-mi prezint creațiile.“
Cum se explică preferința lui exclusivă pentru ceasurile de mari dimensiuni?

„Ceasurile de mână nu sunt specialitatea mea, deşi cunosc foarte bine domeniul. Eu m-am dedicat ceasurilor mari pentru că doar aici simt că îmi pot exprima cu adevărat multitudinea de idei.“
Fiecare model nou este o izbândă. Până la desăvârşirea lui, el constituie singura preocupare a maestrului, o adevărată obsesie. Definitivarea unui proiect aduce momentul de jubilare şi gândul la următorul model. „Acum, de exemplu, tocmai am încheiat un proiect mare. Am nevoie de un moment de respiro, după care mă voi hotărî care va fi următorul pas…“ Nu-și face planuri pe termen foarte lung. Ideea următorului ceas îi este suficientă: e promisiunea unei noi viziuni a perfecțiunii.
CITEȘTE ȘI Perspectiva americană Roland Murphy, RGM Watch Co.