Procedura a fost inițiată în luna aprilie a anului 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, ca urmare a unei politici fiscale expansioniste, potrivit Agerpres. Situația României privind deficitul excesiv a fost reevaluată în primăvara acestui an.
“Consiliul a ajuns la concluzia că o prelungire a termenului limită actual pentru ca România să își corecteze deficitul public ar fi importantă pentru a nu compromite revenirea economică după pandemia de COVID-19. Noul termen limită pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual, un echilibru între consolidarea fiscală și revenirea economică“, subliniază Consiliul European, în cadrul unui comunicat de presă.
Pentru a putea îndeplini noul termen limită, România ar trebui să atingă o țintă de deficit guvernamental general de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024.
Instituția europeană a mai menționat că a luat în calcul modificările din situația fiscală a României, evoluțiile bugetare din 2020 și noua strategie bugetară adoptată, însă cere reforme, inclusiv în gestionarea finanțelor publice. “În acest context, Planul de Revenire și Reziliență poate oferi României o oportunitate de a-și îmbunătăți situația fiscală în condițiile în care continuă să susțină creșterea economică și crearea de locuri de muncă“, mai arată sursa citată.
România este așteptată să prezinte un raport Consiliului European până la data de 15 octombrie 2021 cu privire la strategia de consolidare pentru atingerea țintelor stabilite în recomandare.