Inflaţia a atins vârful în luna mai şi a început scăderea spre 6%, până la final de an, apropiată de ţinta de 5,5% asumată de BNR, potrivit unei analize realizate de Confederaţia Patronală Concordia pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) privind rata anuală a inflaţiei.
“Inflaţia din România pare să fi trecut de punctul cel mai greu. În iunie 2026, rata anuală a fost de 10,4%, coborând uşor de la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, înregistrat în luna mai (10,9%). Analizele Concordia arată că vârful a fost deja depăşit, iar în a doua parte a anului trendul se inversează. Cu alte cuvinte, partea grea a rămas în urmă. Scumpirile au lovit însă direct în buzunarul românilor, erodând încrederea consumatorilor şi puterea de cumpărare, cu efecte vizibile în scăderea consumului de bunuri şi servicii”, se arată într-un comunicat al confederaţiei patronale.
Conform acesteia, serviciile rămân principalul motor al inflaţiei: la finalul lunii iunie 2026, ele au contribuit cu 2,8 puncte procentuale la rata anuală. Foarte aproape, cu 2,3 puncte procentuale, se situează gazele, electricitatea şi energia termică, iar apoi alimentele, fiind un semnal clar că fenomenul inflaţionist s-a înrădăcinat adânc în economia românească. La acest tablou s-a adăugat, începând din martie, o creştere rapidă a contribuţiei carburanţilor, pe fondul războiului din Iran.
Concordia arată că pe măsură ce se disipează efectele majorărilor de taxe şi ale scumpirii energiei şi carburanţilor, inflaţia din România ar trebui să coboare rapid în iulie şi august, spre 7%, ceea ce ar fi o gură de oxigen pentru economie şi pentru încrederea consumatorilor.
“Până la finalul anului, aşteptările indică o rată anuală în jurul a 6%, apropiată de ţinta de 5,5% asumată de BNR. Un nivel de acest fel ar aduce mai multă încredere şi predictibilitate şi ar deschide discuţia despre posibile reduceri ale dobânzii de politică monetară din partea BNR. O inflaţie ancorată la niveluri semnificativ mai joase ar facilita, la rândul ei, scăderea costurilor de finanţare pentru populaţie şi firme, dând un impuls creditării şi investiţiilor, mai ales pentru IMM-urile care nu au acces facil la finanţare externă mai ieftină”, subliniază Concordia.
Aceasta a constatat că “inflaţia cu două cifre a mâncat din venituri mai repede decât au reuşit acestea să crească”. Din ianuarie 2025, salariile românilor cresc mai lent decât preţurile, iar rezultatul e simplu: puterea de cumpărare se erodează lună de lună, cu o accentuare vizibilă în aprilie 2026. În această perioadă, un român cu salariul mediu a pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare.
Efectul se vede direct la raft: vânzările cu amănuntul sunt pe minus faţă de anul trecut încă din august 2025, iar declinul s-a accentuat în 2026. Mai puţină încredere, mai puţini bani în buzunar, o ecuaţie simplă care duce la un consum în scădere.
Mediul de afaceri privat resimte direct această presiune: orice companie care depinde de consumul populaţiei trece printr-o perioadă dificilă.
“Creşterile de preţuri şi de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei româneşti, reprezentate de Concordia, precum producţia de mobilă, comerţul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflaţiei şi refacerea încrederii sunt esenţiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum şi pentru salvarea creşterii economice a României şi, implicit, a locurilor de muncă”, a explicat Iulian Lolea, economist şef al Confederaţiei Patronale Concordia.
Potrivit sursei, inflaţia va scădea semnificativ în iulie şi august, iar semnalele arată o continuare a acestui declin până la finalul anului. Estimările indică o rată de aproximativ 7% la sfârşitul lunii august 2026 şi una apropiată de 6% la finalul anului. Practic, presiunea preţurilor asupra consumatorilor se va domoli, ceea ce ar trebui să readucă încrederea românilor şi să dea un impuls consumului de bunuri şi servicii.
În 2025, atât salariile, cât şi preţurile au resimţit din plin creşterea fiscalităţii: majorările de TVA şi accize s-au văzut imediat în preţurile bunurilor şi serviciilor, iar eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii, IT şi agricultură a tăiat din salariile acestor sectoare sau a înghiţit viitoare majorări.
În 2026, dinamica salariilor scapă de presiunea noilor taxe, iar premisele arată creşteri mai apropiate de rata inflaţiei prognozate.
“Vestea bună este că puterea de cumpărare ar trebui cel puţin să se menţină, dacă nu chiar să crească uşor. Toate aceste semnale potenţial pozitive, combinate cu deblocarea crizei politice şi implementarea unor măsuri de redresare economică, ar trebui să ofere economiei româneşti o gură de oxigen consistentă în a doua parte a lui 2026 şi la începutul lui 2027”, menţionează Concordia.
Toate afacerile care depind de consumul intern au suferit puternic în această perioadă, iar o detensionare a situaţiei este necesară pentru revenirea încrederii şi a cererii de bunuri şi servicii locale. Scăderea inflaţiei şi revenirea creşterilor salariilor reale poate aduce România pe o traiectorie bună.
Cu toate acestea, economia este departe de a se fi însănătoşit, susţin analiştii de la Concordia. Ei spun că este necesară continuarea reformelor, continuarea investiţiilor în infrastructură şi asigurarea predictibilităţii fiscal-bugetare. Reducerea viitoare a deficitului bugetar trebuie să se facă pe seama îmbunătăţirii colectării şi a reducerii inechităţilor.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,42% în luna iunie, de la 10,85% în luna mai, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%, potrivit datelor publicate luni de INS.
