Comisia Europeană a aprobat evaluarea preliminară pentru plata parțială a tranșei a doua din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Tara noastră urmează să primească, în septembrie 2023, granturi în valoare de 1,86 miliarde de euro, la care se adaugă cea mai mare parte a componentei de împrumuturi aferente cererii de plată, în valoare de circa 880 de milioane de euro.
Două din cele 51 de jaloane și ținte necesare nu au fost realizate. Suma suspendată României pe partea de împrumuturi a scăzut de la 143 de milioane de euro la 53,56 milioane de euro, potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, anterior minister al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Valoarea totală a cererii de plată numărul 2, inclusiv prefinanțarea de 13% deja plătită, este de 3,22 miliarde de euro, din care au rămas de plată 2,8 miliarde de euro, după plata prefinanțării. Din această sumă, 2,14 miliarde de euro reprezintă componenta de grant (fonduri nerambursabile) și 1,08 miliarde de euro este componenta de împrumut.
În luna septembrie 2023 este așteptat ca executivul comunitar să plătească României 1,86 miliarde de euro, sub formă de fonduri nerambursabile și 0,8 miliarde de euro, împrumut.
La componenta de împrumuturi, de 0,94 miliarde de euro în total, Comisia a dat o aprobare parțială, pentru că România, care nu a îndeplinit satisfăcător 2 din cele 51 de jaloane și ținte aferente tranșei a doua.
După Decizia Comisiei Europene mai este nevoie și de alte trei aprobări din partea altor instituții europene, însă punctul de vedere al Comisiei este decisiv.
Comisia a constatat că cele două jaloane, legate de investițiile în energie – jaloanele 129 și 133 nu au fost atinse în mod satisfăcător. Totuși, CE recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, dar precizează că mai sunt încă multe de făcut.
Obiectivele nerealizate de Ministerul Energiei sunt: semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW( jalon 129 ) și semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată ( jalon 133). Dacă România nu va îndeplini aceste obiective până în februarie anul viitor, ar putea pierde definitiv aceste sume.
Celor 49 de jaloane atinse le corespund 34 de reforme și 15 investiții destinate printre altele, economisirii de energie, dezvoltării infrastructurii în Educație și reducerii abandonului școlar, sustenabilității pilonului 2 de pensii, acordării de vauchere celor care prestează munci domestice, digitalizării.
România a depus a doua cerere de plată din PNRR în decembrie anul trecut. Din cauza întârzierilor, Guvernul nu a putut solicita Comisiei Europene tranșa a treia de bani, în valoare tot de aproximativ 3 miliarde de euro.
Acordarea celei de-a treia tranșe de bani din planul de redresare economică post Covid este condiționată de îndeplinirea altor zeci de obiective, printre care reforma pensiilor speciale, nefinalizată încă.
România a încasat până acum circa 6,3 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea și tranșa întâi din PNRR. În total, prin PNRR, România poate accesa 27,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, până în 2026, bani ce reprezintă împrumuturi cu dobândă avantajoasă și granturi.
Pentru a primi întreaga sumă, România trebuie să realizeze 507 reforme și investiții.
Printre cele mai mari investiții finanțate prin PNRR sunt mii de kilometri de drumuri și căi ferate modernizate sau noi, peste 100 de creșe, campusuri universitare, laboratoare, centre noi de sănătate, spitale, instituții sociale pentru vârstnici și mai ales investiții pentru producerea energiei verzi.