Piața construcțiilor din România continuă să se mențină aproape de nivelurile record, în ciuda presiunilor tot mai mari asupra costurilor și finanțării. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui raport Colliers.
Evoluția este susținută în principal de investițiile publice, însă specialiștii avertizează că a doua jumătate a anului ar putea aduce riscuri mai mari pentru sector. Printre acestea se numără creșterea costurilor, presiunea asupra fluxurilor de numerar ale constructorilor, incertitudinile politice și dificultățile legate de atragerea fondurilor europene.
Infrastructura și rezidențialul, principalele motoare ale creșterii
Cele mai importante creșteri au fost înregistrate în zona rezidențială, unde volumul lucrărilor a avansat cu aproximativ 16%. Proiectele de infrastructură au crescut cu circa 14% și continuă să reprezinte mai mult de jumătate din activitatea sectorului. În această categorie intră lucrări pentru drumuri, căi ferate și spitale.
Segmentul nerezidențial a avut o evoluție mai modestă, cu un avans de aproximativ 6%, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și al prudenței investitorilor privați.
Cu toate acestea, piața construcțiilor din România se află în prezent la un nivel aproape dublu față de perioada de dinaintea pandemiei.
„Ritmul din acest an arată că piața construcțiilor rămâne foarte activă, dar dependența de investițiile publice este tot mai importantă”, explică Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services în cadrul Colliers.
Costurile pun presiune pe constructori
În paralel cu creșterea activității, companiile din construcții se confruntă cu noi presiuni asupra costurilor. Prețurile unor materiale au revenit pe creștere, iar cuprul s-a scumpit cu peste 40% în 2025, depășind în 2026 pragul de 14.000 de dolari pe tonă.
Specialiștii Colliers leagă această evoluție atât de problemele de aprovizionare, cât și de cererea tot mai mare generată de tranziția energetică și dezvoltarea centrelor de date pentru inteligența artificială.
În plus, aplicarea mecanismului european CBAM pentru anumite materiale importate din afara Uniunii Europene ar putea majora costurile cu aproximativ 10-15%.
Presiunea se resimte și asupra lichidităților companiilor. Termenele lungi de plată pentru anumite proiecte, în special cele publice, blochează capital, în timp ce dobânzile ridicate fac mai scumpă finanțarea necesară pentru capitalul de lucru.
Fondurile europene, miza pentru a doua parte a anului
Una dintre cele mai mari provocări pentru sector va fi continuarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Termenul-limită pentru cheltuirea fondurilor din PNRR este la sfârșitul lunii august, iar unele proiecte de infrastructură rutieră, feroviară și de transport urban riscă să rămână fără finanțare europeană.
Numai în cazul infrastructurii rutiere, necesarul suplimentar de finanțare ar putea ajunge la aproximativ 10-15 miliarde de euro, bani care ar trebui acoperiți, acolo unde este posibil, de la bugetul de stat sau prin alte programe.
România a trecut de la aproximativ 900 de kilometri de drumuri de mare viteză înainte de pandemie la peste 1.400 de kilometri la începutul lui 2026, iar mai mult de 1.000 de kilometri se află în diferite faze de construcție.
Construcțiile au ajuns să reprezinte aproximativ 8,6% din PIB-ul României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. Pentru 2026, investițiile publice sunt estimate la peste 160 de miliarde de lei.
„Cel mai mare risc rămâne o încetinire bruscă a proiectelor finanțate de stat, care ar avea efecte și în alte sectoare ale economiei”, avertizează Colliers.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
