CNA a amânat luarea unei decizii pentru următoarea ședință, invocând, ca de obicei, diverse motive, necuprinse însă într-o procedură standard.
Dacă televiziunea RTR cu sediul în Iași, operată prin compania Telecontent Productions SRL, va reveni cu solicitărea de licență de televiziune prin satelit, nu este exclus ca în curând să vedem în România o televiziune controlată de ruși la Iași sau, de ce nu, chiar la București!
Compania din Iași, care susține proiectul RTR, este deținută de TV Content SRL din Chișinău, deținută la rândul său de Sergheev Evghenii 50% și Stetco Victor – 50%. TV Content SRL operează RTR Moldova, care transmite programele televiziunii de stat rusești Rossiya 1 (în ortografia Wikipedia în limba engleză, n. red.).
Sergheev Evghenii, șeful și fondatorul TV Comunicații Grup și TV Content SRL din Moldova, a fost și el la ședința CNA din 10 august, dar a stat în spatele membrului CNA Gabriel Tufeanu, pe locurile destinate ziariștilor și audienței.
După prezentarea proiectului și audierea echipei RTR, membrii CNA au început dezbaterile, o bună bucată de vreme fiind prezent și Sergheev, deși colegii săi audiați au ieșit din sală.
La un moment dat, într-o scenă de tip „tu cine ești? te-am prins!”, Sergheev Evghenii, care cu siguranță înțelege limba română dar nu o vorbește și care a mormăit ceva ce păreau a fi scuze, a fost invitat să părăsească sala de ședințe de către Dorina Rusu și Răsvan Popescu, invocându-se ca întotdeauna în astfel de cazuri cutuma CNA de a dezbate subiectele, după audieri, în lipsa solicitanților.
Audierile RTR din 10 august au început cu Veaceslav Hristea, care s-a prezentat în fața CNA ca fiind administratorul companiei din Iași Telecontent Productions.
Acesta a explicat că televiziunea va fi una generalistă, cu filme și seriale de producție românească și buletine de știri, cu emisiuni matinale în cursul săptămânii și în week-end. (Un nume Veaceslav Hristea apare pe o listă din decembrie 2016 de redobândire a cetățeniei cu păstrarea domiciliului în străinătate, publicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie din România.)
În fața CNA au mai fost prezenți, printre alții, Luminița Popa, producătoarea emisiunii matinale la RTR Moldova, prezentată ca producător general la RTR Iași, și Bogdan Hrincu, de la compania O-Video din România, care va asigura „serviciul tehnic și echipamentele de studio”.
Vorbind despre programe, Luminița Popa a spus inițial că nu divulgă numele filmelor și serialelor care vor fi difuzate. „Am studiat piața din Republica Moldova și am ajuns la concluzia că filmele și seriale sunt principalul punct de atracție pentru telespectatori – avem acorduri prealabile cu mai mulți distribuitori dar nu divulgăm numele…” „Ne orientăm spre publicul feminin… Vom difuza melodrame (telenovele, n.red.), dar și filme cu caracter istoric și detective…”
După ce Monica Gubernat, membru CNA, a spus că în România sunt multe licențe care au ca țintă publicul feminin și alți membrii CNA au insistat cu privire la filmele ce vor fi difuzate, Luminița Popa a spus că vor fi filme realizate de producători ucraineni și ruși. Cu subtitrarea asigurată din Republica Moldova.
„Intenționăm să fim un post apolitic. Punem accent pe divertisment. Vom prezenta subiecte românești, despre diaspora moldovenească din România. Televiziunea va fi adresată publicului din România, cu emisiuni variante, rusești și românești”, au spus, printre altele, reprezentanții RTR.
„Cum veți mulțumi publicul rusofon?” a întrebat Florin Gabrea, membru CNA. Dorina Rusu, membru al CNA, și-a exprimat rezerve că telenovelele ucrainene și rusești sunt cunoscute în România și vor atrage publicul, iar Monica Gubernat a întrebat care este procentul de filme.
„Totul depinde de acordurile pe care le avem, vom încerca o pondere de 50% filme ruse și ucrainene, 50% eurpene și americane. Vom ajusta procentajele pe parcurs”, a răspuns Popa.
„Se retransmite ceva din Moldova?”, a întrebat Monica Gubernat. „Nu, vom achiziționa formate din Moldova, de exemplu pentru o emisiune culinară”.
Gabrea a întrebat dacă subiectele din emisiunile de informare vor avea teme din România sau doar din Moldova? „Știrile vor fi filmate în România, editate și fac referință la subiectele din România. Vom pune accentul pe autoritățile din România”.
Răsvan Popescu, președintele de ședință, a întrebat cum se receptează televiziunea. „Emisia se face pe satelit, vom face contracte cu cabliștii din România pentru difuzare. Avem o înțelegere prealabilă cu Orange din România și SES, care o să ne preia pe satelit”, a explicat Veaceslav Hristea.
„RTR de la ce vine?”, a întrebat Florin Gabrea. De la „RTR Moldova din Moldova, în România am rămas doar cu RTR”, a explicat Luminița Popa.
Spre finalul audierilor, reprezentanții proiectului RTR au mai spus că studiourile ar putea fi și la Iași și la București. „O-Video din București ne va asigura studiourile, o să vedem ce oferte primim”, a spus Veaceslav Hristea. Acesta a mai completat că firma nu mai are alt obiect de activitate, înafară de audiovizual.
După audierea reprezentanților RTR, Dorina Rusu a spus că nu votează acest proiect, „simt nevoia să mă mai informez. Mi se pare prea mult să văd atâtea filme rusești. Ce scopuri au?”
Monica Gubernat a propus ca CNA să le solicite oficial titlurile care vor fi difuzate, chiar și în condițiile păstrării confidențialității dacă se invocă secretul comercial.
Gabriel Tufeanu, membru CNA, a spus că el susține proiectul: „Vor să deschidă o televiziune, nu încurcă pe nimeni. Noi votăm în alte cazuri televiziuni care difuzează doar videotext și lor le spunem nu? Eu sunt pentru, dacă difuzează și-și, nu numai rusești. Avem televiziuni cu seriale turcești, coreene. De ce nu și rusești? Nu cred că poate să fie rău”.
Florin Gabrea a mai spus în timpul dezbaterilor pe tema cererii de licență că nu sunt mai proaste telenovelele ucrainene decât cele din America de Sud și nici cele din Turcia. „Dar nu înțeleg foarte exact de ce vor această televiziune în România, vis-a-vis de starea socială actuală din România vis-a-vis de ce se întâmplă în jur? Am niște nesiguranțe în ce privește postul și această localizare în România”.
„Tot legat de politic sunt îndoielile tale?”, l-a întrebat Dorina Rusu. „Nu, în general, a răspuns Gabrea. De exemplu, mă pot gândi că RTR înseamnă «Rusia Trudnaia Rabotna» (transcriere fonetică după cuvintele rostide de Gabrea în limba rusă, probabil „Русия Трудная Работа”, „în Rusia se muncește din greu”, n. red.). „Dar care este avantajul lor că noi privim acest post și care este avantajul nostru că privim acest post?”
„Avantajul lor este accesul pe o piață de cinci ori mai mare”, a încercata Răsvan Popescu să dea un răspuns ultimei întrebări a lui Gabrea.
Vasile Buda, membru CNA, s-a întrebat dacă nu cumva procentul de 50% filme rusești nu e prea mare în România, în condițiile în care și Răsvan Popescu a susținut că obligația televiziunilor din UE este să difuzeze o producție majoritar europeană.
Tufeanu a completat, în favoarea RTR (știind poate că patronul Evghenii este în spatele său?), despre filmele rusești, că este mai ușor atunci când le cumpără să le difuzeze pe un teritoriu mai mare. În aproximativ acest moment al discuției Seergheev Evghenii a fost întrebat de Dorina Rusu cine este și a fost invitat să părăsească ședința CNA.
Discuția a continuat, Florin Gabrea observând că „ne cantonăm la filme, dar eu am un fel de plutire într-un spațiu lichid, așa, nu știu despre ce este vorba”.
„Tematica (pentru femei, n.red.) este doar un motiv”, a continuat Dorina Rusu. „Care le sunt intențiile? De ce vin pe piața românească? E o nebuloasă, nu pot să fiu de acord. Poate ne vor convinge pe viitor!”.
Răsvan Popescu a propus în final amânarea votului și solicitarea de lămuriri în ce privește cotele europene, pachetul de filme și seriale, care este raportul între producția din UE și cea din alte state, în condițiile în care peste 50% din producție trebuie să fie europeană, potrivit Directivei Media.
Dorina Rusu a mai spus că trebuie să afle care este politica televiziunii în Republica Moldova.
Răzvan Frînculescu, directorul Biroului Licențe / Autorizări din CNA, a spus spre finalul discuției că unele informații privind procentele sunt în dosar: 5% – opere românești, 51% opere europene și 31% opere europene ale unor producători independenți.
Amânarea votului pe cererea de licență propusă de Răsvan Popescu a întrunit acordul a șapte membri CNA: Răsvan Popescu, Dorina Rusu, Laura Georgescu, Monica Gubernat, Vasile Buda, Orsolya Borsos și Florin Gabrea. Gabriel Tufeanu a votat „împotrivă”.
Dar cine este Sergheev Evghenii? Iată ce am găsit la o simplă căutare pe internet:
Publicația http://tribuna.md îl amintește pe Sergheev Evghenii într-un articol din mai 2017 ca participant la un grup de lucru pe tema modificăriilegislației media din Moldova, la inițiativa președintelui Parlamentului din Chișinău.
O altă publicație electronică de peste Prut, http://bani.md, îl citează pe Sergheev Evghenii în contextul unei discuții din 2016 privind obligarea prin lege a televiziunilor din Republica Moldova să facă program local, cu următorul citat: „în condițiile actuale nu este real să faci prime-time, iar pe piață vor rămâne doar tv-urile care vor sluji politicul” Vezi mai multe AICI!
Semnificativ pentru orientarea pro-rusă a RTR Moldova este o informare de pe site-ul autorității în audiovizual din Republica Moldova, CCA, din 4 iulie 2014, potrivit căreia Consiliul Coordonator al Audiovizualului a sancționat o serie de posturi de televiziune printre care și RTR Moldova, pentru că „în emisiunile informativ-analitice preluate din Federația Rusă, posturile de televiziune respective utilizează instrumente de propagandă agresive, promovează și intensifică zvonuri neconfirmate, manipulează prin text și imagini, utilizează etichetări pentru a discredita și a prezenta într-o conotație negativă guvernul de la Kiev, dezinformează și manipulează opinia publică referitor la evenimentele din Ucraina prin tertipuri de montaj și comentarii ce abundă în invective. De asemenea, posturile monitorizate au difuzat știri și reportaje în care nu există pluralism de opinii, acestea prezentînd, unilateral și preponderent punctul de vedere al Moscovei și al adepților federalizării Ucrainei. Limbajul utilizat în comentarii este unul agresiv și intolerant, care conține insulte directe față de Guvernul Ucrainei și față de populația care îl susține. Totodată, raportul evidențiază cîteva cazuri de instigare la violență și ură interetnică, discriminare pe motiv de apartenență la forțele proucrainene și proeuropene.”
Potrivit unei cutume care și-a făcut locul în ultima perioadă în activitatea CNA, cererile de licență pentru televiziune nu sunt aprobate după prima prezentare a proiectului decât în rare ocazii. Următoarea ședință a autorității ar putea avea loc la finalul lunii august, dacă nu, cu certitudine în septembrie.
Atunci CNA va trebui să ia o decizie în ce privește cererea de licență RTR, probabil una dintre cele mai dificile din istoria instituției.
Mihai Pavelescu este editor Media Expres.
Foto credit: Media Expres
