Peste 40% dintre companiile de impact sunt deja în dificultate.
Companiile mari din România, considerate pilonii economiei naționale, își mențin activitatea, dar cu o stabilitate tot mai fragilă. Potrivit celei de-a 11-a ediții a Studiului companiilor de impact, realizat de CITR, profitul net al acestor entități a scăzut cu 1,6% în 2024, în timp ce datoriile au crescut cu 11 miliarde de euro, ajungând la 239 miliarde de euro.
Deși numărul companiilor cu active de peste un milion de euro a ajuns la un record de 45.064, aproape jumătate dintre ele (42%) se află deja în dificultate financiară. În plus, 8.749 de companii sunt în insolvență iminentă – cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, în creștere cu 7% față de 2023.
„Economia românească se află într-un punct de echilibru fragil: companiile mari încă susțin activitatea economică, dar o fac cu un grad de îndatorare tot mai ridicat. Stagnarea profitului și creșterea datoriilor le amenință stabilitatea pe termen lung, limitând capacitatea de investiții și inovare”, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Datoriile cresc, profitabilitatea stagnează
Studiul arată că, în 2024, activele companiilor de impact au crescut cu 4%, iar datoriile cu 5%, în timp ce profitul net a scăzut ușor, cu 1,6%. Cifra de afaceri a rămas aproape constantă, fără semne clare de creștere, iar companiile au preferat să reducă investițiile și să se bazeze tot mai mult pe finanțarea externă și creditul furnizor.
Cele 30.911 de companii care au rămas în această categorie doi ani consecutiv au raportat rezultate mai bune (profit +5%, active +6%, datorii +9%), dar tendința generală confirmă o dependență tot mai mare de împrumuturi.
275 de companii concentrează aproape jumătate din datorii
CITR semnalează o polarizare accentuată: doar 275 de companii concentrează 46% din datoriile totale, iar cele cu active de peste 50 de milioane de euro, deși reprezintă doar 2% din totalul celor aflate în insolvență iminentă, însumează jumătate din datoriile acestui segment.
„Vulnerabilitatea economică este concentrată în vârful piramidei – acolo unde problemele financiare ale unei singure companii pot genera efecte de contagiune asupra întregului lanț economic”, explică Paul-Dieter Cîrlănaru.
Cele mai mari creșteri de îndatorare: imobiliare și energie
Creșterile de datorii provin în principal din tranzacțiile imobiliare (+42%, +7,8 mld. euro) și energie (+24%, +3,2 mld. euro), urmate de comerț (+8%), în timp ce construcțiile (-16%) și industria prelucrătoare (-3%) au redus nivelul de îndatorare.
Această evoluție arată că economia românească se bazează tot mai mult pe finanțare externă, fără o creștere reală a profitabilității.
Prevenția financiară devine strategie, nu reacție
Zona de dificultate – care include companiile restructurabile și cele aflate în insolvență iminentă – depășește 19.000 de entități, reprezentând 42% din totalul companiilor de impact.
„Cifrele arată o economie care se adaptează, dar fără a se reface. Restructurarea și concordatul preventiv devin instrumente strategice, nu soluții de urgență. Companiile care acționează din timp pot transforma dificultatea într-o nouă etapă de creștere”, subliniază Cîrlănaru.
CITR subliniază importanța folosirii mecanismelor legale de prevenție – acordul de restructurare și concordatul preventiv – care permit companiilor să se reorganizeze înainte de intrarea în insolvență, protejând locurile de muncă și valoarea economică.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.