România a înregistrat ”cheltuieli neprevăzute”, inclusiv prin reorganizarea bugetului pentru a ajuta Ucraina să își exporte producția de cereale, și are nevoie de o exceptare de la regulile fiscale dictate de la Bruxelles.
“Acestea au fost cheltuieli neprevăzute. Avem nevoie de o excepţie de la regulile fiscale. România este acum stabilă, având a doua rată de creştere în Europa, care vine din investiţiile străine directe. Dar bugetul a trebuit să fie reorganizat pentru a ajuta Ucraina, în special în ceea ce priveşte transporturile de cereale”, a declarat premierul Marcel Ciolacu pentru Financial Times.
El a adăugat că “în niciun caz” UE nu va penaliza România pentru depăşirea deficitului bugetar.
România a sperat să îşi reducă deficitul la 4,4% din PIB, dar banca centrală prognozează un deficit de 7,5%, cu mult peste limita de 3% cerută de Comisia Europeană.
Bucureştiul se află sub incidenţa aşa-numitei proceduri de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei de coronavirus, menţionează Financial Times.
Ciolacu a mai spus că Bucureştiul va reorganiza bugetul şi va face economii, inclusiv o reformă administrativă în 2024, chiar dacă anul viitor vor avea loc patru rânduri de alegeri, respectiv cele europene, locale, prezidenţiale şi parlamentare.
Premierul a declarat pentru FT că deficitul bugetar, care a fost de 6,2% din produsul intern brut al ţării anul trecut, va scădea cu siguranţă în 2023, dar nu s-a angajat la o cifră specifică. “Acum trei ani aveam o situaţie economică foarte diferită faţă de cea de acum”, a spus Ciolacu.
Miniştrii români ai finanţelor, muncii şi fondurilor europene vor discuta luni cu Comisia Europeană pentru a încerca să-i convingă pe oficialii de la Bruxelles că deficitul bugetar mărit al ţării este rezultatul eforturilor Bucureştiului de a ajuta efortul de război al Ucrainei şi că aceste cheltuieli ridicate ar trebui să fie iertate de executivul european.