Rolul managerului, fie el de îngeri sau nu, este de a păstra un echilibru între a ajuta un număr cât mai mare de pacienți și, în același timp, a proteja echipa de medici și a o mări, pe cât posibil. Ionuț Pătrăhău spune că principala sa grijă în acest moment este de a menaja medicii de un program prea încărcat.
Modelul social al institutului se traduce în primul rând printr-o concentrare asupra pacienţilor, nu asupra rezultatelor financiare, susţin cei de la Brain Institute, care au vrut să ofere o alternativă la sistemul medical tradiţional, dar şi la turismul medical. Astfel, preţurile aici sunt „de până la 8-10 ori mai mici decât în străinătate, iar pacienţii sunt externaţi în general în 2-3 zile, faţă de 7-10 în afară”, precizează Pătrăhău. În timp ce o operaţie la Hanovra, un faimos centru al neurochirurgiei, costă în jur de 50.000 de euro, intervenţiile la Brain Institute încep de la aproximativ 2.000 de euro (intervenţie spinală) şi merg până la 6.000 de euro (tumori), respectiv 9.000 de euro pentru anevrism. „Vrem ca cei care îşi permit să nu mai plece să se trateze în alte țări. Într-un spital generalist există un medic specialist, dar izolat, de care depinzi efectiv, pentru că e singur și nu știi ce se întâmplă cu el. Aici, în schimb, este o echipă întreagă, unde fiecare e supraspecializat, deciziile se iau împreună, iar multidisciplinaritatea aceasta este confortabilă şi pentru medici”, explică Pătrăhău. Institutul a avut şi pacienţi străini, dar echipa susţine că a aduce străini nu este ţinta sa, dimpotrivă, vor să îi ajute în primul rând pe românii care au mai mare nevoie şi care altfel ar fi nevoiţi să caute un act medical de calitate în străinătate. Statisticile spun că numărul românilor care se tratează în Turcia, una dintre cele mai populare destinaţii ale turismului medical, este în creştere, în 2013 ajungând la peste 6.000 de pacienţi. În 2011, circa 600 de români erau trataţi la Spitalul general din Viena, Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien (AKH), iar în 2012 peste 1.300 de români au plecat să se trateze în străinătate utilizând formularul E112, care permite decontarea tratamentelor efectuate în afara ţării în anumite condiţii, potrivit datelor CNAS. Se pare că, deşi acum există şi la noi spitale şi clinici cu dotări de vârf, ceea ce lipseşte este o abordare multidisciplinară.
Acest lucru a fost o prioritate a Brain Institute. Pentru pacienţi, timpul petrecut în spital este scurtat, deoarece sunt tratate afecţiuni, iar pacientul nu este plimbat de la o secţie la alta pentru simplul motiv că nu acesta este modul de organizare al i nstitutului. „Nu am vrut să aşteptăm 20 de ani sau mai mult pentru ca modelul american de îngrijire a pacienţilor să ajungă şi la noi”. Practic, medicii proprii şi medicii asociaţi din alte instituţii din specialităţi complementare colaborează într-o echipă virtuală, în jurul unui dosar electronic al pacientului. Rezultă un „act medical de mare calitate în comparaţie cu ce s-a întâmplat în anii din urmă în chirurgia tradiţională, lucru de necontestat şi susţinut de statistici”, spune Pătrăhău. Managerul Brain Institute compară diferenţa dintre neurochirurgia tradiţională din România şi cea din insituţia sa cu diferenţa dintre divizia judeţeană şi Liga Campionilor, invocând statistici potrivit cărora riscurile sunt mult mai mari în primul caz. Iar asta pentru că echipa sa practică o chirurgie non–invazivă, cu riscuri mult mai scăzute.