Acest lucru a fost o prioritate a Brain Institute. Pentru pacienţi, timpul petrecut în spital este scurtat, deoarece sunt tratate afecţiuni, iar pacientul nu este plimbat de la o secţie la alta pentru simplul motiv că nu acesta este modul de organizare al i nstitutului. „Nu am vrut să aşteptăm 20 de ani sau mai mult pentru ca modelul american de îngrijire a pacienţilor să ajungă şi la noi”. Practic, medicii proprii şi medicii asociaţi din alte instituţii din specialităţi complementare colaborează într-o echipă virtuală, în jurul unui dosar electronic al pacientului. Rezultă un „act medical de mare calitate în comparaţie cu ce s-a întâmplat în anii din urmă în chirurgia tradiţională, lucru de necontestat şi susţinut de statistici”, spune Pătrăhău. Managerul Brain Institute compară diferenţa dintre neurochirurgia tradiţională din România şi cea din insituţia sa cu diferenţa dintre divizia judeţeană şi Liga Campionilor, invocând statistici potrivit cărora riscurile sunt mult mai mari în primul caz. Iar asta pentru că echipa sa practică o chirurgie non–invazivă, cu riscuri mult mai scăzute.
Modelul social face ca toate deciziile zilnice (de management sau medicale) să fie influenţate de acest obiectiv – în sens invers decât cele pe care le-ar lua dacă ar fi vorba de o societate comercială. „E atât de bine să ştie toată echipa că pacientul e scopul! De pildă, dacă a fost nevoie de trei analize suplimentare, nu i s-au cerut bani în plus, pentru că avem aşa numitele «bundle products» (pachete), unde se pune un preţ de tratament al afecţiunii – 10.000 de lei, de exemplu, şi e treaba noastră cum investigăm şi cum ne organizăm în aşa fel încât să rămânem eficienţi”, spune managerul Brain Institute.
După model american
În consecinţă, ţinta nu este o cifră mare de afaceri. „Suntem mulţumiţi cu 200.000 – 300.000 de euro ca valoare adăugată (probabil suma care va fi reinvestită în total anul acesta) şi suntem siguri că o să îi facem, pentru că deja în prima lună am reuşit”. Suma este importantă pentru o instituţie medicală şi ea „va crea energie”.
Institutul funcţionează de aproximativ trei luni, iar în prima lună a avut o cifră de afaceri de 160.000 euro din care medicii au rămas cu 16.000 de euro de investit, după ce valoarea a fost împărţită cu spitalul Monza, care are la dispoziţie un anume procent din încasările de la pacienţi, pentru a-şi asigura o rentabilitate rezonabilă.
