China a importat în martie aproximativ 836 de tone de argint, un nivel record, de peste două ori și jumătate față de media sezonieră a ultimilor zece ani, de circa 306 tone, potrivit Bloomberg.
Creșterea a fost alimentată de două surse distincte. Pe de o parte, investitorii individuali au achiziționat lingouri mici de argint ca alternativă la aurul scump. Pe de altă parte, producătorii de echipamente fotovoltaice au grăbit achizițiile înainte de eliminarea reducerilor de taxe la export, intrată în vigoare la 1 aprilie. Industria fotovoltaică consumă aproximativ o cincime din oferta anuală globală de argint și este concentrată în mare parte în China.
Cererea ridicată a împins prețurile de pe piața chineză mult peste cotațiile internaționale, ceea ce i-a determinat pe traderi să aducă argint din întreaga lume pentru a valorifica diferența de preț. O mare parte din metal a circulat prin Hong Kong.
Analiștii nu se așteaptă însă ca acest ritm să continue. „Cu siguranță, aceste importuri explozive nu vor continua”, a declarat Zijie Wu, analist la Jinrui Futures Co., adăugând că nu există un dezechilibru structural între cerere și ofertă, dat fiind că China este și cel mai mare producător mondial de argint.
Pe termen mediu, presiunile se acumulează pe mai multe fronturi: autoritățile de la Beijing au anunțat reducerea supracapacităților în industria fotovoltaică, ceea ce va diminua producția și implicit cererea de argint, iar prețurile ridicate ar putea forța sectorul industrial să înlocuiască argintul cu metale de bază mai ieftine. Între timp, prețurile argintului și aurului au scăzut față de maximele din ianuarie, pe fondul îngrijorărilor legate de inflație generate de criza energetică, iar cererea de retail a stagnat.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
