În ultimele două luni, mulți antreprenori au ajuns la concluzia că strategiile de business clasice, bine planificate pe care obișnuiau să le aplice în momente de criză, nu mai erau adecvate contextului. Au dat roade doar acelea care au mizat pe spontaneitate, inventivitate și readaptare rapidă la noua situație.
Unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din industria băuturilor nealcoolice, fondatorul și CEO-ul Valvis Holding descrie această perioadă ca fiind una a celor mai importante lecții oferite tuturor companiilor din economia românească: digitalizarea „la maxim” și controlul cash-flow-ului. „Consider că o să fie și alte pandemii în viitor, din acest motiv trebuie să îmi structurez business-ul sub acest scenariu conservator și pesimist pentru a putea face față în orice fel de condiții”, a declarat fondatorul și CEO-ul Valvis Holding, Jean Valvis în cadrul emisiunii ForbesForward.
Potrivit acestuia, luna martie a fost una foarte bună pentru Aqua Carpatica, compania a înregistrat vânzări cu mult peste targetul setat, deoarece apăruse sentimentul de panică și cetățenii și-au făcut provizii. „În luna aprilie, lipsa segmentelor ca HORECA și chioșcurile mici au afectat vânzările mai mult în ceea ce privește vânzarea sticlelor de 0,5 de litri”, a punctat antreprenorul, care consideră că ieșirea din acest „lockdown” trebuie să se asemene unui maraton. „Nu trebuie să fie un sprint, pentru că din păcate nu am aplatizat curba și guvernul încă analizează scenarii.”
Legat de strategiile de business adoptate în timpul acestei crize, Jean Valvis a menționat că a implementat o strategie care este realizată conform planului. „Noi ne ținem peste target-ul stabilit, în martie ne aflam la o valoare uriașă de 20%, peste target, acum suntem la niște cifre pozitive de 2%-3% peste target. Există și piețe de export care explodează, am observat o creștere de cinci ori mai mare a vânzărilor pe website-ul AquaCarpatica din America.”
Înainte de pandemie, e-commerce-ul reprezenta o opțiune mai puțin importantă în extinderea unei afaceri și pentru antreprenorii din industria locală a cărnii. Deși, în companiile multor producători și procesatori din acest sector, acest serviciu era deja integrat în sistemul complet al business-ului, antreprenorii nu-l exploatau la adevărata sa valoare, până nu au fost forțați de împrejurări.
„Înainte de a ne confrunta cu această pandemie, activitatea business-ului Doripesco se desfășura cu precădere în offline, concentrându-ne pe distribuția prin intermediul hipermarket-urilor și având o prezență mai mare în magazinele fizice. Datorită situației impuse de contextul actual, activitatea Doripesco a început să migreze spre mediul online. Astfel, în județul Brașov am implementat rapid sistemul de comenzi online și home delivery, pentru a veni în sprijinul clienților. În tot acest proces, ne-am axat pe platformele de social media, iar comunicarea către clienți a fost adaptată contextului: prevenție, siguranță, responsabilitate. Treptat, pentru a ne extinde activitatea în mediul online, dar și pentru creșterea vizibilității, am început să utilizăm platformele de comerț online dedicate producătorilor locali”, a explicat Ruxandra Coc, directorul departamentului Dezvoltare Doripesco.
Mai mult, aceasta a recunoscut că în ultimele două luni au avut loc schimbări majore și în comportamentul consumatorilor generat de segmentul „work from home”, învățare la distanță și izolare. Mulți consumatori au înțeles că e mult mai confortabil să comanzi produse online. Iar toate aceste fenomene îndreaptă întreaga economie către un singur lucru: digitalizarea afacerilor, un fenomen ușor de observat din creșterea numărului de achiziții făcute în mediul online, precum și din majorarea numărului de plăți online. „Din totalul comenzilor plasate în ultimele două luni, aproximativ 60% au fost făcute de clienți noi. Aceștia fac parte dintr-o categorie de public care, până acum, obișnuia să facă achiziții în online și experimentase deja beneficiile comerțului online, precum și sistemul livrărilor la domiciliu”, a exemplificat directorul pentru Dezvoltare al companiei Doripesco.
Evoluția situației din ultimele două luni a îngreunat activitatea și producătorului de lactate La Colline, care a recunoscut că a fost nevoie de o mobilizare totală din partea tuturor departamentelor companiei pentru ca afacerea să nu fie decimată.
„În această perioadă, am înregistrat o scădere cu aproximativ 50% a vânzărilor. În martie și aprilie au fost sistate comenzile la export din cauza blocării transporturilor internaționale. Am pierdut vârful de vânzări de Paște, care după Crăciun este al doilea ca cerere. Restricțiile din perioada stării de urgență au îngreunat întreaga activitate: achiziționarea laptelui, organizarea echipei sau aprovizionarea cu ambalaje. Angajații erau și ei sub presiune și s-a creat o atmosfera apăsătoare”, a descris atmosfera din perioada de vârf a pandemiei Ovidiu Spînu, fondatorul La Colline.
Aceasta a ținut să precizeze că unul dintre punctele forte pentru a traversa mai facil o astfel de perioadă dificilă îl reprezintă păstrarea locurilor de muncă pentru toți angajații, desigur, în măsura în care antreprenorii își permit acest lucru. „Am ținut angajații «în tonus» făcând curățenie, vopsind și lustruind. Mai mult chiar, am creat în această perioadă o gama «low cost» La Colline mix, amestec de brânză de capră cu vacă. Am promovat comerțul online și magazinul din incinta fabricii noastre. În plus, am redus cheltuielile și investițiile care nu erau urgente.”
Dincolo de efectele negative ale situației create de COVID-19, Ovidiu Spînu recunoaște că această pandemie are și o parte pozitivă care derivă din avantajele oferite de procesul de digitalizare. „Multe documente, raportări, autorizații au putut fi obținute online, am scutit astfel mult timp. Plățile furnizorilor și salariile s-au realizat toate prin transfer bancar. Practic, cei care până mai ieri doreau bani cash sau documente semnate și ștampilate în original au fost obligați să accepte digitalizarea.”
E-commerce-ul s-a dovedit a fi singura soluție salvatoare și pentru categoria cea mai puternic afectată de pandemie: micii producători. În acest scenariu se regăsește și fermierul Gabriel Corbu, ownerul Grădina Corbilor, care alături de fratele său geamăn comercializează legume ecologice. „Această pandemie ne-a forțat să ne adaptăm cerințelor pieței, mai ales că în ultima perioadă noi ne îndreptasem producția către zona HoReCa, iar odată cu închiderea acestui sector, ne-am reprofilat activitatea către comercializarea produselor pentru persoane fizice. Este adevărat că am avut probleme atunci când am realizat că trebuie să facem această schimbare efectiv peste noapte. Însă acum suntem în target cu tot – ne lansăm și site-ul. Datorită acestei situații, am reușit să finalizăm cu brio integrarea aceasta în zona online”.
Fie că vrem să acceptăm, fie că nu, pandemia a creat contexul unei digitalizări accelerate, într-un domeniu unde acest lucru se întampla mult mai lent până acum. Și, deși în acest moment, aceasta pare o stare de fapt, trendul se va păstra și în perioada de după pandemie, pentru că mulți dintre consumatori au simțit efectele benefice ale comerțului online, faptul că este o variantă mai comodă de a primi produsele, că pot accesa o gamă mult mai variată sau că pot compara în mod transparent nivelul prețurilor și al serviciilor.
Potrivit estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), la finalul anului 2019, sectorul de e-commerce a depășit pragul de 4,3 miliarde de euro, cu 20-22% mai mult decât valoarea înregistrată în 2018. Estimările inițiale pentru 2020 arătau că valoarea cumpărăturilor online va depăși 5 miliarde de euro, însă în situația generată de pandemia COVID-19, când numai în săptămâna de dinaintea decretării stării de urgență (2–8 martie), în România s-a raportat o creștere de 30% a vânzărilor online, este foarte probabil ca această valoare să fie cu mult mai mare.
Din cauza reducerii afluxului de clienți, magazinele agroalimentare au observat că pentru a continua e nevoie de un proces de digitalizare accelerată acolo unde nu există, iar cei care aveau prezență online au înregistrat un aflux de comenzi și clienți, astfel încât și-au atins rapid limitele logistice și au fost nevoiți să impună limite, pentru a comunica transparent estimările și termenele de livrare.
„În 2018 s-a lansat Glovo (…) și au apărut mai mulți jucători precum Bringo, Tazz, FoodPanda etc. Prin intrarea acestor jucători cu model de business diferit, a apărut oportunitatea de a schimba modele de business clasice în segmentul agroalimentar și HoReCa, cu o capacitate limitată și o adresabilitate îngrădită din perspectiva locației, la a deservi un public mult mai larg. În contextul pandemiei, după decretarea stării de urgență și aplicarea măsurilor de distanțare socială, de aplicare a măsurii de a închide restaurantele, pentru acestea singura opțiune de a continua activitatea era să se axeze pe serviciul de livrare la domiciliu. Pentru magazinele online ale marilor lanțuri comerciale, timpul de livrare estimat a ajuns să fie la peste 7-10 zile de la data comenzii, din cauza volumului mult mai mare de comenzi și limitei forței logistice. Pentru furnizorii acestora, faptul că cererea s-a mutat în online a însemnat continuarea activității cât mai aproape de normal”, a explicat explozia comerțului online din ultimele trei luni directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), Florinel Chiș.
Pentru că economia românească este formată mai mult din companii mici și mijlocii ale căror activități se desfășoară cu preponderență în mediul offline, Google România, în parteneriat cu Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, au decis să vină în sprijinul acestora pentru a estompa fenomenul închiderii afacerilor în rândul IMM-urilor. Astfel, a fost lansat un portal dedicat acestora, un instrument menit să-i familiarizeze pe antreprenori cu spațiul online.
„Prin site-ul «Google pentru IMM-uri» ne propunem să venim în ajutorul celor care ar putea să își continue o parte din activitate în online, dar din păcate nu au cunoștințele sau resursele necesare pentru a face pasul din offline în online. Atât consultanța, cât și resursele Google disponibile pe acest site sunt gratuite”, a declarat Dan Oroș, Head of Marketing Google România.
Platforma are trei secțiuni: în prima, antreprenorii se familiarizează cu o suită de instrumente Google gratuite, menite să-i ajute să gestioneze relația cu clienții și să administreze un spațiu online pentru afacerea lor. A doua secțiune se concentrează pe consultanța online de care antreprenorii pot beneficia dacă se înscriu pe site, iar cea din urmă secțiune pune la dispoziția IMM-urilor o listă de servicii și produse oferite de diverse companii afacerilor care doresc să-și îmbunătățească prezența online.
„Ceea ce business-urile au în comun în această perioadă dificilă de transformări este digitalul. Trebuie să conștientizăm că această criză a adus și oportunități în ceea ce privește procesul de digitalizare. Digitalizarea este mai mult decât o schimbare cotidiană, trebuie să depășească tiparele cu care suntem obișnuiți. Este necesar să avem în vedere că procesul de transformare se lovește de foarte multe ori de o rezistență fantastică în rândul IMM-urilor. Doar 3 din 10 IMM-uri au site propriu”, a declarat la rândul său, fostul ministrul al mediului de afaceri și președintele CNIPMMR, Florin Jianu.
În opinia acestuia, mediul de afaceri românesc poate accesa noi niveluri ale performanței dacă se implementează o politică națională direcționată spre o digitalizare în masă pe două paliere – asupra antreprenorilor și digitalizarea instituțiilor statului.