Lecții pentru 2026 – Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social și geopolitic.
Cezara Vișan, director executiv CICh România
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025? Argumentați!
Cuvântul care definește cel mai bine anul 2025 pentru compania noastră este „consolidare”. Pentru CICh Năvodari, a fost anul în care avantajele construite în timp s-au transformat în încredere din partea pieței și în rezultate comerciale, chiar într-un context încă volatil. Ne-am consolidat poziția pe segmentul îngrășămintelor tehnologice – o nișă cu pondere redusă ca volum, dar cu impact direct în rentabilitatea fermierilor – printr-un portofoliu care livrează eficiență agronomică măsurabilă, de la protecția fosforului până la reducerea pierderilor de azot. Asta înseamnă mai mult azot valorificat efectiv de plante și o fertilizare mai predictibilă pentru fermier, dar și un beneficiu clar pentru mediu: scăderea cantității de azot pierdut prin levigare sau volatilizare reduce presiunea asupra solului, apelor și calității aerului. Practic, eficiența agronomică se traduce în același timp în eficiență a resurselor și într-un impact mai responsabil asupra mediului.
În același timp, recunoașterea Plimsoll Global Analysis, care a desemnat CICh drept „performer puternic”, ne-a întărit statutul de partener stabil. Iar accentul pus pe producția locală și pe un lanț de aprovizionare fiabil ne-a permis să câștigăm teren într-o piață românească încă puternic dependentă de importuri.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Principalele îngrijorări în 2025 au ținut de volatilitatea costurilor de producție (în special energia și materiile prime) și schimbările comerciale din UE. Tarifele introduse pentru importurile de fertilizanți din Rusia și Belarus au amplificat tensiunile pe piață, iar România rămâne dependentă de importuri în proporție de peste 60%, ceea ce expune fermierii și producătorii locali la șocuri de preț. În paralel, modificările fiscale interne au pus presiune pe cash-flow și pe planificarea investițiilor.
Rezultatele CICh au fost însă peste estimările de la începutul anului: vânzările au crescut cu 15% în primele 10 luni, până la 154 milioane lei, susținute de cererea pentru fertilizanți tehnologici care livrează eficiență agronomică măsurabilă. Lecția pentru 2026 este clară: reziliența vine din producție locală, portofoliu cu valoare adăugată și parteneriat real cu fermierii.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina) și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?
Anul 2025 ne-a obligat să mutăm accentul pe reziliența operațională. Am devenit mai prudenți în gestionarea stocurilor, a contractării și a termenelor, lucrând constant cu scenarii alternative de aprovizionare. Geopolitica a rămas un factor amplificator: a reașezat rutele comerciale și a accentuat volatilitatea pieței. În paralel, costul energiei a continuat să fie un barometru zilnic, cu impact direct asupra industriei azotului.
Pe plan intern, creșterea TVA și perspectiva unei fiscalități mai ridicate asupra dividendelor din 2026 au impus o disciplină strictă a cash-flow-ului și o prioritizare atentă a investițiilor. Răspunsul CICh la aceste provocări a fost să accelerăm eficiența, digitalizarea și dezvoltarea unui portofoliu cu valoare adăugată pe hectar, astfel încât 2026 să fie despre predictibilitate și construcție, nu despre reacție.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Punctul forte al României este mixul favorabil dintre accesul la piața UE, capital uman competitiv și potențial real de investiții. În plus, cadrul european oferă un reper de stabilitate: PNRR-ul, în valoare totală de ~28,5 miliarde euro (granturi, împrumuturi și REPowerEU), poate împinge înainte exact domeniile care cresc competitivitatea industriei – infrastructură, digitalizare și tranziție energetică. Iar dacă prognozele privind creșterea producției interne de gaze până în 2027 se confirmă, dependența de șocuri energetice ar trebui să scadă treptat.
Partea vulnerabilă rămâne însă predictibilitatea: deficit bugetar ridicat, ajustări fiscale rapide, birocrație și întârzieri administrative. Lecția pentru 2026 este pragmatică: investești consecvent în ceea ce poți controla – productivitate, eficiență și lanțuri locale – și îți construiești un „buffer” financiar care să-ți permită să continui și când piața devine volatilă.
Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
La final de an, principala așteptare de la autorități este predictibilitatea – în fiscalitate, energie și reglementare – astfel încât industria îngrășămintelor să poată planifica producția și investițiile pe orizonturi de 12–24 de luni, nu dintr-o lună în alta. Într-o piață în care România rămâne puternic expusă importurilor și volatilității energetice, sunt esențiale reguli stabile și politici care să sprijine producția locală: proceduri mai rapide de autorizare, infrastructură logistică funcțională și soluții energetice care să permită contracte pe termen mediu pentru consumatorii industriali.
În același timp, 2026 aduce un test important prin intrarea CBAM în regim definitiv, iar implementarea trebuie să fie clară și echilibrată, astfel încât să nu penalizeze competitiv producătorii locali. Iar în contextul creșterii TVA, așteptarea este un dialog real și aplicat despre impactul în lanț asupra agriculturii și, implicit, asupra costului pe hectar.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. de business pentru anul viitor?
Principalele puncte ale strategiei de business pentru CICh Năvodari se vor concentra pe:
1.Creștere prin valoare agronomică, nu prin volum
Pentru 2026, strategia noastră este să consolidăm portofoliul de îngrășăminte tehnologice și biostimulatori care cresc randamentul pe hectar și reduc pierderile de nutrienți. Fermierii sunt tot mai atenți la eficiența investiției, iar obiectivul nostru este să livrăm soluții cu impact măsurabil în câmp, nu doar produse competitive ca preț pe tonă.
2. Eficiență operațională și financiară
Vom continua investițiile în digitalizare, optimizarea proceselor și managementul costurilor, pentru a rămâne competitivi într-un context de energie volatilă și presiune fiscală crescută. Accentul va fi pe productivitate și pe protejarea cash-flow-ului, astfel încât să putem investi constant, chiar și într-un mediu impredictibil.
3. Parteneriat pe termen lung cu fermierii
Ne propunem să întărim relația cu fermierii români prin consiliere tehnică, predictibilitate în livrări și producție locală.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?
În 2026, la nivel mondial, cea mai mare provocare va fi instabilitatea care devine rutină: tensiuni geopolitice prelungite, rute comerciale în schimbare și costuri de energie și transport care pot urca sau coborî abrupt. Într-un astfel de climat, companiile vor fi nevoite să opereze cu mai multe scenarii în paralel și să își antreneze reziliența.
Pentru industria îngrășămintelor, provocările din 2026 se vor concentra în jurul a trei direcții majore, strâns legate între ele. Prima este energia, care rămâne un factor determinant pentru costul și disponibilitatea fertilizanților, în special a celor pe bază de azot. Chiar și atunci când prețurile par mai stabile, lipsa predictibilității face dificilă planificarea producției și a investițiilor pe termen mediu.
A doua direcție este reglementarea climatică, care mută accentul de la obiective generale la obligații concrete. Trasabilitatea, raportarea și amprenta de carbon devin elemente esențiale în competitivitatea produselor, iar producătorii sunt nevoiți să investească în eficiență și tehnologii mai curate pentru a rămâne relevanți.
A treia provocare este reașezarea fluxurilor comerciale. Deciziile politice și comerciale continuă să schimbe sursele de aprovizionare și rutele tradiționale, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și pe disponibilitatea produselor. În acest context, producția locală și lanțurile de aprovizionare mai scurte devin avantaje strategice, nu doar opțiuni tactice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.