FacebookTwitterLinkedIn

Sectorul agricol local a trecut printr-o serie de transformări în ultimii trei ani, generate de pandemie și de războiul din Ucraina. Anul 2020 a fost un punct de cotitură în agribusiness-ul românesc, în condițiile unei secete severe, care a dus la scăderea dramatică a recoltelor la grâu, orz, rapiță și floarea soarelui. Totodată, fermierii locali au ajuns în imposibilitatea plății debitelor, în lipsa profitului și au acumulat datorii, fiind nevoiți să contracteze credite suplimentare pentru a-și putea acoperi inputurile. 

Următorii doi ani au fost puternic marcați de influența negativă a anului 2020. Anul 2021 a fost mai bun din punct de vedere agricol, iar fermierii au putut recupera din deficitul anului anterior, după cum remarcă Cezar Gheorghe, analist consultant pentru comerțul cu cereale al Clubului Fermierilor Români, invitat în emisiunea reINVENTAREA României. ”2020 a încărcat foarte mult fermierii din punct de vedere al datoriilor. 2021, în schimb, a fost anul regăsirii, pentru că României i s-a acordat ratingul excepțional de GEOGLAM. România era singura din lume catalogată la acel moment cu ratingul de excepțional. Asta ne-a condus la 11,3 milioane de tone de grâu, o recoltă bună de rapiță, de orz, de porumb și floarea soarelui. Anul acela, fermierii au recuperat o parte din credite”. În 2021, România a vândut circa 6,5 milioane de tone de grâu, fără tranzacțiile intracomunitare și a fost liderul vânzărilor din bazinul Mării Negre către destinația cea mai frecventă, Egipt, surclasând Rusia și Ucraina. 

Anul următor a stat sub semnul războiului, iar fermierii au rămas cu stocuri de cereale, după ce au început importurile masive de cereale ucrainene. ”A sosit războiul, care ne-a dus într-un montagne-rousse. Totul era pe un trend de creștere, fiindcă fundamentele pieței fizice nu mai reacționau atunci, era doar o panică generalizată ce alimenta fondurile speculative pe burse. Fermierii au căzut mulți în mirajul fetei Morgana, până au ajuns la așa-numitul prag al durerii, de unde nu mai consumi. Fundamentele pieței fizice arătau că grâul există, doar că trebuie să își găsească traseele de ieșire. Rusia a avut foarte mult grâu, Ucraina, la fel, trebuiau doar create fluxurile de marfă. Am constatat o tendință de scădere a prețurilor. În 2022, România a trecut iar printr-o secetă, care a venit pe timpul iernii și iarăși fermierii nu au învățat lecții decât parțial. Dintr-o prognoză de 14 milioane de tone, ne-am trezit cu 8 milioane. S-a născut necesitatea ca aceste fluxuri ucrainene să tranziteze România”

Totuși, fermierii români au câteva avantaje care îi pot ajuta să traverseze perioadele incerte, susține Cezar Gheorghe, care amintește de dimensiunile fermelor românești, potențialul de producție la grâu, cu o medie națională de 4,7 tone la hectar, schimbul de generații în fermele locale, comasarea terenurilor și, nu în ultimul rând, poziționarea geo-politică. 

Irigațiile ar trebuie să ocupe, în opinia analistului, primul loc în topul priorităților fermierilor români. Totodată, ”ar trebui să fie aplecați către analiza costurilor în ferme, analiza de piață, informația care le potențează business-ul și să înceapă maturizarea într-un mod participativ. Cel mai important sfat pe care l-aș da ar fi să contracteze forward un minimum de 2 tone la grâu în acest moment, pentru că din ceea ce se vede în piață în acest moment, este cea mai înțeleaptă decizie”, subliniază Cezar Gheorghe.

Estimările pentru anul 2023 sunt destul de optimiste, cu o producție la grâu de 9,6 milioane de tone, în linie cu media națională a ultimilor cinci ani, la orz de 1,8 milioane de tone, la rapiță de 1,75 milioane de tone, în creștere datorită creșterii suprafețelor însămânțate și la floarea soarelui de 3,2 milioane de tone.

Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn, este cunoscut ca un expert și analist cu o experiență de aproape 20 de ani pe piața de cereale. A ocupat anterior funcții de Head of Trading, Director General, Director Comercial, Manager de Vânzări și Achiziții în companii private. Absolvent al facultății de Relații Internaționale și Studii Europene, și-a continuat formarea profesională prin participarea la training-uri, conferințe și centre de testare atât în Europa, cât și în Statele Unite. Cezar este certificat GAFTA din anul 2004 în următoarele domenii: reguli contractuale, contracte și rezolvarea disputelor contractuale.