Dacă face parte dintr-o expoziție de șase luni, cum a fost cea itinerantă din Taipei în Sao Paulo, șase ani nu va părăsi adevăratul „buncăr“ al costumelor, în care, grație legitimației de jurnalist, am avut ocazia să intru.
„Aici nu intră absolut nimeni“, mi-a precizat de vreo două ori ghida mea, Anne-Laure, în timp ce mă conducea printre încăperile fără geamuri, unde se aflau toate rafturile și sertarele cu piesele de rezistență aflate încă în curs de restaurare. În hârtie de mătase, costumele Sarei Bernhardt (foto stânga), iar pe câteva manechine create special pe măsura costumelor de către maestrul gipsar Jean Pierre, piese celebre din arhiva lui Coco Chanel și a lui Christian Lacroix însuși.
De dragul interactivității, copiii se pot îmbrăca și pot face fotografii purtând variante în miniatură ale celebrelor costume, iar în weekend se organizează cursuri speciale de familiarizare a celor mici cu etapele realizării unui costum de scenă și cu diferitele „straturi“ care compuneau îmbrăcămintea specifică fiecărei epoci în parte. Există, de altfel, o încăpere dedicată fiecărui tip de costum, piesa de rezistență fiind o cameră de aproape 50 de metri înălțime, cu costume de balet suspendate din tavan, unde se proiectează în buclă scene din baletul „Baiadera“.
Și, dacă tot a venit vorba de balet, francezii îl divinizează pe Rudolf Nureev. Aceasta este concluzia pe care am tras-o după vizitarea secțiunii speciale de muzeu dedicate din octombrie 2013 celebrului balerin, fost director al Operei din Paris. Considerat responsabil pentru modernizarea costumului masculin de balet și un adevărat vizionar al epocii sale, Nureev este deja un simbol național francez, motiv suficient de bun pentru ca apartamentul său din Paris, renumit pentru mobilierul stil și operele de artă, să fie recreat în totalitate în încăperile muzeulului.
Deși absolut totul, de la pașaportul francez al artistului și până la icoanele vechi pe care le avea pe pereți, se regăsește în camerele din piatră cu tavan înalt, aceste obiecte reprezintă doar o părticică din spiritul artistului, care era atât de bogat și de renumit încât călătorea doar cu o valiză minusculă, având câte o casă sau un apartament luxos în fiecare colț de lume, din Saint Tropez în insulele Sfântul Bartolomeu și din New York în Londra.
Am încheiat vizita în cafeneaua-restaurant a muzeului (foto stânga), un spațiu elegant cu candelabre negre și schițe alb-negru pe pereți, desenat tot de către Christian Lacroix, care a donat muzeului și 1.000 de schițe de modă din propria sa arhivă. După falimentul casei de modă care îi poartă numele, celebrul designer s-a transformat într-un freelancer de succes, care semnează proiecte punctuale extrem de spectaculoase și populare: de la muzeul costumelor la uniformele personalului companiei naționale de transport feroviar și de la hoteluri-boutique la trenuri de lux pentru bogații lumii.