Problemele de memorie sunt un fenomen în care creierul își declină funcționalitatea sau, mai bine zis, procesul de transport al informațiilor către cortexul cerebral este oprit.
Afecțiunea este cunoscută și sub multe denumiri diferite, cum ar fi tulburări cognitive, tulburări de memorie, sindrom de pierdere a memoriei… dar toate au la bază același fenomen. E drept, poate fi doar o perioadă mai grea, deci trece, dar nu de tot, putând evolua în surdină.
Știi momentul acela când, într-o discuție serioasă, te trezești că spui: „Nu mai știu despre ce vorbeam”. Sau când te duci în celălalt capăt al casei să faci… ce…va… important, de altfel! Și te întrebi: oare am… (cum se numea afecțiunea care te făcea să uiți)?
Acestea și „am uitat complet ce-am discutat ieri în ședință” sunt chestii cu care mă confrunt tot mai des (și se pare că nu-s singura). O fi vârsta, mi-am zis. Sau poate e de la oboseala cu care deja m-am obișnuit și n-o mai „tratez” cu somn suficient.
De fapt, e puțin din toate: stilul de viață, cu toate componentele sale – alimentația, unele medicamente, oboseala, stresul, depresia și multe alte aspecte, poate determina pierderi temporare de memorie. Fiecare dintre cauzele de mai sus are în spate și o explicație. De exemplu, stresul poate afecta atenția, reducând capacitatea de a reține informații noi.
Tot din cauza stresului nu poți să dormi, iar lipsa somnului poate provoca anxietate și epuizare, afectând memoria. Și deficitul de vitamina B12 poate genera probleme de memorie. Dar e și o veste bună: dacă știm cauzele acestora, probabil că le putem remedia acționând la sursă.
Recent, câteva studii au generat statistici conform cărora 85% dintre persoanele sub 50 de ani s-a confruntat cel puțin o dată cu o problemă de memorie. Datele sugerează, totodată, că aceasta este o situație alarmantă, deoarece până la 50% din pierderile de memorie la tineri pot evolua spre sindromul demenței la vârste înaintate.
Alte studii susțin că una dintre cele mai frecvente cauze ale pierderii memoriei la tineri ar fi o consecință a radicalilor liberi, care se nasc în timpul metabolismului normal al organismului în fiecare zi. Acești radicali liberi afectează adesea țesuturile bogate în lipide, în special creierul, care reprezintă 60% din lipidele corpului. În cazul persoanelor tinere, activitățile metabolice se manifestă mult mai puternic, producând o cantitate mai mare de radicali liberi și crescând riscul de deteriorare a celulelor nervoase. Iar acest proces este susținut, atenție, de alimentația nesănătoasă și un stil de viață haotic; consumul de alimente tip fast-food, energizante, stimulente, alături de stările de stres și insomnie, afectează lent și sigur creierul, provocând tulburări de memorie la vârste tinere. În timp, funcția creierului scade considerabil, iar performanța memoriei scade treptat.
Deficiențele minore de memorie care apar în unele perioade sunt de obicei rezultatul modificărilor normale ale structurii și funcției creierului tău. Studiile arată că aproape o treime dintre persoanele în vârstă sănătoase se confruntă cu dificultățile cu capacitatea de a-și aminti fapte, dar, în același timp, un număr mare de persoane de 80 de ani se descurcă la fel de bine precum cei de 30 de ani la testele dificile de memorie.
Deși mulți dintre noi credem că e normal să uiți „la bătrânețe”, mulți oameni în vârstă își pot aminti detalii despre prima lor zi de școală sau întâmplări din liceu. Acestea sunt amintiri pe termen lung, care rămân adesea intacte odată cu vârsta. Memoria pe termen scurt însă e ceva mai „sensibilă”, apărând uneori dintr-un motiv cu totul surprinzător: concentrarea excesivă (asociată cu stresul provocat de aceasta).
Un studiu recent, realizat de Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), a chestionat 18.552 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani despre memoria lor și o varietate de factori de stil de viață și de sănătate. O parte dintre întrebări s-au concentrat asupra factorilor cunoscuți pentru creșterea riscului de boală Alzheimer și demență, cum ar fi depresia, diabetul, nivelurile scăzute de educație, obezitatea și fumatul.
Dintre cei chestionați, 20% s-au dovedit a avea probleme de memorie; 14% dintre aceștia fiind adulții tineri, 22% adulți de vârstă mijlocie (cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani) și 26% adulți în vârstă (cu vârste cuprinse între 60 și 99 de ani). Dr. Gary Small, la UCLA și director al Centrului de Longevitate UCLA, a fost autorul principal al studiului și a fost surprins de cât de răspândite au fost problemele de memorie în rândul adulților tineri.
Factorii de risc care s-au dovedit vinovați pentru problemele de memorie au fost depresia, nivelurile scăzute de educație, inactivitatea fizică și hipertensiunea arterială. În toate grupele de vârstă, cel mai puternic factor de risc pentru pierderile de memorie a fost depresia. Totodată, ei au constatat – sau, mai degrabă, ne-au reconfirmat – faptul că stresul și multitaskingul, cauzate de prezența continuă a tehnologiei, ar putea avea un impact mai mare asupra atenției adulților tineri, ceea ce face mai dificil pentru ei să se concentreze și să-și amintească lucrurile.
Rezultatele obținute de dr. Small și echipa sa sugerează că desfășurarea activităților care ne stimulează cognitiv poate avea un efect benefic. Prin urmare, educația și deschiderea către învățare, la orice vârstă, chiar poate fi folosită ca „terapie”.
Acestea fiind spuse, e lesne de înțeles că putem măcar diminua problema cu memoria dacă o lăsăm mai moale cu tehnologia – da, e posibil chiar dacă aceasta înseamnă însuși jobul tău, dacă reușești să-ți gestionezi eficient stările de stres și dormi mai mult, dacă acorzi mai mult timp cititului și activităților sportive și mănânci sănătos.
În ceea ce privește mâncarea, de altfel, există numeroase studii care leagă alimentația de performanța creierului. În acest context, „brain foods” au devenit un concept folosit tot mai des de către cercetători și experți în neuroștiințe. Și nu este despre alimentele care ți-ar putea „ascuți” mintea, cât despre cele care o fac să slăbească, cum sunt zahărul, carbohidrații simpli și grăsimile nesănătoase.
Vestea bună este că efectele încep să apară în scurt timp de la introducerea alimentelor pro-creier în meniul zilnic (în paralel cu renunțarea la preparatele ultraprocesate, dulciuri etc.), de la o simplă porție de nuci, migdale sau semințe crude (bogate în proteine și acizi grași Omega 3) la fructe precum afinele și alte fructe de pădure bogate în antioxidanți. La fel, carnea albă în cantități moderate, consumul de somon de două ori pe săptămână, alături de legume cu frunze verzi închis, leguminoase și tomate pot alcătui meniuri sănătoase, gustoase și „memorabile”.