În România, ca tradiții și obiceiuri de Anul Nou mai regăsim în anumite zone din mediul rural „mascații”, „Ursul” și „Capra”.
În nordul Moldovei, în ajunul Anului Nou, pe înserat, tinerii „mascaţi” pornesc în cete prin sate, purtând costume ale unor personaje – ursul, capra, căiuţii, cerbii şi merg din poartă în poartă, până în zorii zilei.
În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită „brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou. Masca se făurește dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.
Însă, de departe, cea mai cunoscută tradiție legată de Ajunul Anului Nou este „Plugușorul”. Întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, rolul acestei datini este acela de a alunga ce a fost rău și să aducă ceea ce este fast pentru agricultură. La sate, tradiția de a veni cu „Plugușorul” se realiza extrem de complex, și asta deoarece alaiurile care mergeau din casă în casă duceau cu ele chiar un plug adevărat. Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit însă în timp cu un plug în miniatură, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.
În ceea ce privește obiceiurile și tradițiile de peste hotare, în Austria, de exemplu, la salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile „Dunării albastre” şi ale operetei „Liliacul” de Johann Strauss, notează Agerpres. Pe masa festivă se regăsește carne de purcel – semn de noroc – iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.
În Liege, în prima zi din noul an, se păstrează obiceiul de a mânca, în familie, choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi), fiecare persoană având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă.
În Danemarca, cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii în uşa vecinilor, existând convingerea că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc în noul an.
În Franţa – Trecerea în Anul Nou – numită „le Réveillon” – este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, cu şampanie şi cadouri, asta în timp ce în Portugalia – în noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul care vine.
În Japonia, Anul Nou reprezintă un simbol al înnoirii. Sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului care se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru, iar în ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hârtie dorinţele pentru noul an.
Rusia întâmpină Noul An cu uşile şi ferestrele deschise pentru ca acesta să intre în casă. Pe masă se pune o băutură făcută din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet numită „apă murdară”, care se bea pentru a înlătura ghinionul, iar în SUA, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, pentru ca la miezul nopţii să se aud clopote şi sirene.